”Vinovatul” din spatele întreruperii a fost o actualizare defectuoasă pusă în practică de firma de securitate cibernetică CrowdStrike. Această actualizare a funcționat defectuos, impactând funcționalitatea pe numeroase dispozitive Windows. În plus, Microsoft a întâmpinat o problemă separată care a afectat populara sa suită de aplicații și servicii Microsoft 365, din cauza unei modificări interne a configurației.

Lista serviciilor afectate de întrerupere include Microsoft Defender, Intune, Teams, PowerBI, Fabric, OneNote, OneDrive for Business, SharePoint Online, Windows 365, Viva Engage, Microsoft Purview și centrul de administrare Microsoft 365, potrivit specialiștilor.

Efectul domino: perturbări pe scară largă

Efectul combinat al acestor întreruperi a fost un efect de domino, provocând perturbări semnificative la nivel mondial. Companiile foarte dependente de produsele Microsoft, cum ar fi companiile aeriene, băncile, instituțiile media și chiar sistemele de sănătate, au fost blocate.

Imaginați-vă scena: pasagerii blocați pe aeroporturi din cauza zborurilor rămase la sol, deoarece companiile aeriene nu au putut accesa sistemele critice de gestionare a zborurilor. Băncile s-au confruntat cu probleme similare, tranzacțiile online și retragerile de la bancomate devenind indisponibile. Posturile de televiziune nu au putut emite, lăsând telespectatorii frustrați. Din fericire, spitalele aveau probabil sisteme de rezervă, dar întreruperea ar fi putut cauza întârzieri și împiedicat comunicarea.

Din fericire, situația a avut un răspuns rapid. CrowdStrike, după identificarea actualizării defectuoase, a anulat rapid modificarea, prevenind alte daune. Microsoft a abordat, de asemenea, problema de configurare internă, restabilind treptat funcționalitatea serviciilor sale.

Să ne amintim: suntem dependenți de tehnologie

Întreruperea din 19 iulie este un reminder pentru cât de dependenți am devenit de tehnologie. De la gestionarea programelor de zbor până la procesarea tranzacțiilor financiare, viața noastră de zi cu zi este țesută complex cu aceste instrumente digitale. Întreruperea a evidențiat potențialele vulnerabilități asociate cu această dependență.

Evenimentul subliniază importanța sistemelor de backup robuste și a măsurilor de redundanță în cadrul infrastructurii critice. În plus, subliniază necesitatea unei colaborări mai strânse între furnizorii de tehnologie și clienții lor pentru a asigura funcționarea fără probleme și rezolvarea rapidă în circumstanțe neprevăzute.

În timp ce progresele tehnologice ne-au revoluționat viețile, întreruperea din 19 iulie ne amintește de necesitatea unei abordări echilibrate. Trebuie să depunem eforturi pentru inovarea tehnologică, menținând totodată pregătirea pentru eventualele perturbări.

The post Pană globală în IT: 19 iulie 2024 appeared first on Valahia.News.

Am detectat trafic rău intenționat și am luat măsuri pentru a-l restricționa. Nu am avut niciun impact negativ asupra securității conturilor, datelor sau infrastructurii. Monitorizăm situația și suntem 100% operaționali. A fost un atac DDoS care a vizat mai multe bănci mari. A venit de la un grup pro-rus implicat într-o situație similară în Ucraina. Numele grupării este NoName75.

Reprezentanții BCR pentru platforma Economedia

Se pare că în urma atacului au suferit trei bănci care operează în România: BCR, subsidiară a Erste Bank, Banca Transilvania și Alpha Bank. Toate băncile au comunicat că au luat măsuri imediate pentru a restabili funcționalitatea aplicațiilor lor pentru clienți.

Înainte de atacul din România, NoName75 a atacat alte bănci din Ucraina. Cu toate acestea, nu există știri cu privire la potențiale pierderi financiare din conturile clienților băncilor.

În ciuda măsurilor luate pentru protejarea infrastructurii de către instituțiile specializate, menționând aici inclusiv prezența Centrului European de Competență pentru Securitate Cibernetică din București, România demonstrează că este extrem de vulnerabilă la atacurile DDOS sau ransomware din exterior. După cum am avertizat, acesta nu este ultimul atac al hackerilor străini.

Aceleași grupuri de hackeri au sustras 250 GB de date de pe serverele Parlamentului României în ianuarie, inclusiv actul de identitate al premierului Marcel Ciolacu. În februarie, a avut loc un atac ransomware masiv asupra spitalelor din România, iar atacurile vor continua fără îndoială.

Între timp, compania românească de antivirus Bitdefender, acum lider global, a câștigat premii semnificative la competițiile AV. Observă cineva în România?

De ce cel mai bun antivirus, câștigător cu mai multe premii și apreciat la nivel mondial, nu este apreciat în propria țară? Și nu facem publicitate aici; suntem doar nedumeriți de acest paradox. O țară care se pretinde a fi, așa cum menționează adesea politicienii, un hub regional de securitate cibernetică, nu poate oferi protecție propriilor instituții și bănci.

Studiile arată că fiecare atac are un impact financiar asupra organizației vulnerabile, începând de la 50.000 USD și ajungând la 1 milion USD în unele cazuri. Un atac ransomware masiv asupra tuturor spitalelor dintr-o țară poate avea un impact mult mai semnificativ.

Oare România se va trezi vreodată din acest coșmar și va începe să protejeze instituțiile și companiile care își desfășoară activitatea pe teritoriul său sau va lăsa toți cetățenii și toate organizațiile românești să opereze propriile contramăsuri pentru a preveni orice atac DDOS și ransomware? Dacă nu, cel puțin politicienii nu ar trebui să menționeze că țara este „centrul regional de securitate cibernetică” așa cum pretind ei că este.

The post Grupul rus de hackeri „NoName75” atac la băncile din România appeared first on Valahia.News.

Direcția Națională de Securitate Cibernetică (DNSC) a comunicat oficial că investighează un atac cibernetic executat cu aplicația de ransomware Backmydata, un virus din familia de ransomware Phobos, care a criptat datele de pe serverele mai multor spitale din România care utilizează HIPOCRATE IT. platformă.

S-a confirmat că cel puțin 21 de spitale au fost afectate de atac. Potrivit datelor DNSC, alte 79 de unități din sistemul sanitar au fost deconectate de la internet, iar asupra acestora se fac cercetări suplimentare pentru a stabili dacă au fost (sau nu) ținta atacului.

Este adevărat. Sunt mai mult spitale care întâmpină probleme cu utilizarea unui program informatic important în funcţionarea spitalelor – se numeşte Hiprocrate. Nu ştim exact câte spitale sunt în momentul de faţă. Nu avem informaţia, dar lucrăm împreună cu Centrul Naţional de Securitate Cibernetică pentru elucidarea cauzelor şi remedierea acestora. Din informaţiile pe care le avem până în momentul de faţă este că sunt afectate între 15 şi 20 de spitale din întreaga ţară

Ministrul Sănătății pentru Agerpres

Cele mai multe spitale afectate au copii de siguranță ale datelor de pe serverele afectate, cu date salvate relativ recent (acum 1-2-3 zile), cu excepția unuia, ale cărui date au fost salvate acum 12 zile. Acest lucru ar putea permite restaurarea mai ușoară a serviciilor și a datelor.

România este vizată de hackeri aproape în fiecare săptămână, iar succesul atacurilor demonstrează că țara este vulnerabilă. În urmă cu o săptămână, serverele Parlamentului României au fost sparte cu succes. Anterior, alte breșe majore de securitate au avut loc în instituții ale statului, precum ministere sau agenții, precum cea din aprilie 2022 împotriva unor ministere sau cea din octombrie 2023 împotriva presei românești, ambele pornite de hackerii ruși.

The post Atac cibernetic masiv afectează spitalele românești appeared first on Valahia.News.

Câteva documente au fost deja publicate pe Dark Web, iar hackerii au cerut o răscumpărare de 0,8 BTC, în jur de 40.000 USD.

Procurorii DIICOT au demarat o anchetă oficială marți, 30 ianuarie. Presa locală a conectat imediat atacul cibernetic de viitoarele alegeri; în 2024, românii își vor vota președintele, primarii, parlamentarii și europarlamentarii. Cu toate acestea, nicio comunicare oficială nu a pus atacul pe seama unui stat sau grup privat.

Breșa de securitate este doar ultima într-o țară renumită pentru metodele intruzive ale instituțiilor statului în viața cetățenilor. Acum, rolurile s-au inversat, iar reprezentanții instituțiilor simt cum este să li se intercepteze chiar lor datele.

Breșe securitate au mai avut loc în alte instituții ale statului român, precum ministere sau agenții, precum cea din aprilie 2022 împotriva unor ministere sau cea din octombrie 2023 împotriva presei românești, ambele revendicate de hackerii ruși. Cu toate acestea, nu a fost niciodată un furt de date atât de important sau o instituție crucială vizată.

Breșa de securitate dovedește lipsa măsurilor proactive din partea celor care ar fi trebuit să le ia. Printre agențiile și departamentele responsabile se numără Departamentul IT al Camerei Deputaților, STS – Serviciul Român pentru Comunicații Speciale, Cyberint – Unitatea de Securitate Cibernetică din cadrul Serviciului Român de Informații și DNSC – Departamentul Român pentru Securitate Cibernetică. Toate aceste departamente de stat sunt responsabile pentru aplicarea tuturor măsurilor proactive necesare pentru a preveni un astfel de atac cibernetic. Toți au eșuat.

Ar putea fi doar un alt ransomware, dar nu este. România este țara care găzduiește Centrul european de competență în domeniul securității cibernetice – ECCC. Din această perspectivă, tot ceea ce fac acese atacuri cibernetice este să îi facă pe europeni să știe că datele lor sunt în pericol în orice moment.

Pe de altă parte, România este și țara Bitdefender, unul dintre giganții securității cibernetice. Compania de tehnologie a avertizat în trecut autoritățile române despre riscurile asociate modului în care instituțiile de stat își păstrează datele.

Ruși? Nord-coreeni? Hackerii individuali care operează pe cont propriu? Cine cere 0,8 BTC drept răscumpărare după ce a creat o breșă de securitate pe serverele Parlamentului țării? Acestea sunt câteva dintre întrebările la care trebuie să răspundă procurorii, anchetatorii și ofițerii de informații.

Între timp, jurnaliştii sunt liberi să speculeze şi să propună diferite scenarii către public. Adevărul nu a fost încă identificat în acest caz, dacă va fi vreodată.

The post 250 GB de date furate de hackeri din serverele Camerei Deputaților appeared first on Valahia.News.

Părți din raportul discuțiilor conferinței au fost făcute publice, dezvăluind unele dintre problemele din cadrul amenințărilor cibernetice.

”Atacatorii cibernetici pot exploata în mod activ două defecte ale browserului web Internet Explorer din sistemul de operare Windows – LogCrusher și OverLog – pentru a putea prelua un alt dispozitiv”

Raportul Conferinței de Securitate cibernetică 2022

Documentul a raportat aproximativ 21,911 de breșe și probleme de securitate cibernetică, cu aproximativ 150 de ținte specifice. Unele speculații indică războiul dintre Rusia și Ucraina ca fiind sursa creșterii amenințărilor digitale.

O recomandare este actualizarea tuturor motoarelor de căutare și a software-urilor, cum ar fi Internet Explorer, pentru a fi actualizate și consolidate în caracteristicile de securitate cibernetică și codificare.

The post Amenințările la adresa securității cibernetice din România continuă să crească appeared first on Valahia.News.

Accesul la site-urile gov.ro, mapn.ro, politiadefrontiera.ro și cfrcalatori.ro a fost întrerupt de o serie de atacuri de tip DDOS (distributed denial of service).

Killnet, grupul rus de hackeri cibernetici, revendică atacul asupra site-urilor instituțiilor din România. Killnet a amenințat că va desfășura operațiuni cibernetice împotriva țărilor și organizațiilor care oferă sprijin material Ucrainei. România a fost una dintre țările vizate după ce oficialii guvernului român au menționat posibilitatea de a ajuta Ucraina în conflictul cu Rusia prin trimiterea de armament.

Potrivit Agenției de Securitate a Infrastructurii de Securitate Cibernetică, actorii cibernetici din Rusia sponsorizați de stat și-au demonstrat capacitatea de a compromite rețelele IT, de a dezvolta mecanisme pentru a menține accesul persistent pe termen lung la rețelele IT, de a exfiltra date sensibile din rețelele IT și de tehnologie operațională (OT), și să perturbe sistemele critice de control industrial (ICS)/funcțiile OT prin utilizarea malware-ului distructiv.

Specialiștii IT din Guvernul României lucrează cu experți din organizații de specializate pentru a restabili accesul și a identifica sursa problemei. Între timp, site-ul Guvernului României (gov.ro) a fost restaurat, dar celelalte site-uri instituționale încă nu sunt accesibile.

SRI a emis un comunicat în legătură cu atacul cibernetic

Comunicatul SRI în legătură cu atacul cibernetic din data de 29 Aprilie:

În data de 29 aprilie 2022, începând cu ora 04:00, o serie de site-uri aparținând unor autorități naționale, respectiv instituții financiar-bancare au fost victimele unui atac cibernetic de tip Distributed-Denial-of-Service (DDoS). Atacul a determinat indisponibilizarea site-urilor pentru mai multe ore.

FÎn urma investigațiilor realizate de Centrul Național CYBERINT din cadrul Serviciului Român de Informații s-a stabilit că atacatorii cibernetici au utilizat echipamente de rețea din afara României. Atacatorii au preluat controlul asupra echipamentelor în cauză prin exploatarea de vulnerabilități de securitate cibernetică, respectiv a lipsei unor măsuri de securitate cibernetică și le-au utilizat ca vector de atac asupra site-urilor din România.

Atacul cibernetic a fost revendicat de gruparea KILLNET de sorginte estică, pro-rusă, specializată în atacuri de tip DDoS. Tot în această lună, gruparea KILLNET a lansat atacuri DDoS asupra site-urilor unor instituții din state precum SUA, Estonia, Polonia, Cehia, dar și asupra site-urilor NATO.

Responsabilitatea pentru asigurarea securității cibernetice primare a infrastructurilor afectate nu aparține Serviciului Român de Informații. Cu toate acestea, având în vedere amploarea atacurilor cu impact la adresa securității naționale, Centrul Național CYBERINT din cadrul Serviciului Român de Informații cooperează activ cu entitățile responsabile pentru investigarea atacurilor cibernetice și remedierea efectelor acestora.

Precizăm că site-urile afectate nu fac parte din cadrul Sistemului Național de Protecție a Infrastructurilor IT&C de interes național împotriva amenințărilor provenite din spațiul cibernetic (ȚIȚEICA) gestionat de Serviciul Român de Informații prin Centrul Național CYBERINT.

The post Atac cibernetic rusesc în România appeared first on Valahia.News.

Cele mai importante concluzii ale acestui raport:

• Atacurile de tip ransomware s-au înmulțit la nivel global. Global, atacurile de tip ransomware au crescut cu 485% în 2020 comparat cu 2019. Atacurile din primul trimestru al anului 2020 au însumat 64% din toate atacurile anului 2020, cu 19% mai mult decât în primele două trimestre ale anului 2019.
• Sistemele de operare ale diferitor dezvoltatori sunt periculoase pentru IoT – Internet of Things. Dispozitivele cu sisteme de operare dezvoltate de către producători reprezintă 34% din totalul dispozitivelor inteligente deținute de consumatori, dar sunt responsabile și de 96% din vulnerabilitățile detectate. Bitdefender a constatat o creștere de 338% a vulnerabilităților dispozitivelor de tip Smart TV comparativ cu 2019.
• Sistemul de operare Android este utilizat pentru a răspândi aplicații periculoase. Pe măsură ce consumatorii s-au înghesuit să folosească sistemele de video-conferință și au început să caute informații despre COVID-19, infractorii au clonat site-uri de pe care puteai downloada clone ale programului Zoom care erau de fapt utilizate pentru a sustrage datele personale ale utilizatorilor. 35% dintre amenințările detectate pe Android proveneau din familia Android.Trojan.Agent, 10% din familia Android. Trojan.Downloader și 7% din Android.Trojan.Banker.
• Dispozitivele de tip NAS – Network Attached Storage conduc în topul vulnerabilităților. Numărul vulnerabilităților identificate în dispozitivele de tip NAS au crescut cu 198% în 2020 comparativ cu 2019. Deși nu sunt cele mai întâlnite dispozitive din casă, totuși conduc în numărul vulnerabilităților găsite.
• Aplicațiile nedorite au crescut ca număr. Deși acest tip de aplicații, PUA (Potentially Unwanted Applications), nu constituie o amenințare ele însele, prin faptul că încetinesc sistemul, au un impact asupra utilizatorului și îi afișează reclame nedorite sau îi instalează software adițional. Bitdefender a identificat o creștere de 320% a acestui tip de aplicații în 2020 comparativ cu 2019.

Conform reprezentanților Bitdefender, compania care a analizat topul amenințărilor cibernetice din 2020, infractorii cibernetici și-au sporit creativitatea și metodele în ultimul an.

Ceea ce am identificat noi la nivelul anului 2020 este faptul că utilizatorul final este sub un asalt continuu din partea infractorilor cibernetici gata să profite de pe urma sentimentului de nesiguranță generat de pandemie. Infractorii nu se vor da în lături de la nimic din a utiliza evenimentele majore și sentimentul de empatie al utilizatorilor pentru a-și spori profiturile. Pe măsură ce pandemia continuă, observăm că atacurile sporesc prin mecanisme din ce în ce mai inventive.

Bogdan Botezatu, director de cercetare al amenințărilor cibernetice la Bitdefender

Indiferent de alegerea pentru un anumit tip de antivirus, este clar că în actualul context nu mai putem să navigăm în siguranță pe internet decât dacă folosim o soluție de protecție software pentru dispozitivele noastre, fie ele laptopuri sau telefoane de tip smart. Totodată, pandemia a crescut numărul metodelor de comitere a infracțiunilor cibernetice și ingeniozitatea infractorilor cibernetici.

The post Top amenințări cibernetice în 2020 appeared first on Valahia.News.

România a fost aleasă pentru că are un număr suficient de specialiști IT, pentru calitatea forței de muncă din acest domeniu, dar și pentru că România a devenit un furnizor de securitate la nivel regional. Să nu uităm totodată că România găzduiește Oficiul Programului pentru Securitate Cibernetică al Consiliului Europei, C-PROC, ceea ce cu siguranță a contribuit la luarea deciziei în favoarea României.

Conform unor surse, noua agenție va crea în jur de 50 de locuri de muncă pentru specialiști și va face din România un hub instituțional în securitate cibernetică europeană.

The post Expertiza românească în IT recunoscută în EU: Bucureștiul găzduiește Cybersecurity Centre appeared first on Valahia.News.

Pe de altă parte, doar 1 din 5 directori de securitate recunosc că nu au o strategie pentru diminuarea riscurilor asociate atacurilor cibernetice. De asemenea, 50% dintre directori spun că au nevoie să investească mai mulți bani pentru a-și proteja companiile de atacurile cibernetice în viitor.

Atacurile de acest tip merg de la furtul de date personale și economice și până la influențarea alegătorilor în timpul campaniilor electorale.

Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 6.700 de profesioniști din securitate informatică din companii cu peste 10.000 de angajați și activitate în SUA, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă, Germania, Franța, Italia, Spania, Danemarca și Suedia.

The post Studiu Bitdefender: 7 din 10 directori de securitate IT cred că războiul cibernetic global e o amenințare pentru companie appeared first on Valahia.News.

Au fost și atacuri și operațiuni. Discutăm despre spionaj cibernetic și acolo sunt investigații și mai curente și mai vechi, care sunt încă în derulare privind operațiuni ale unor state ostile României pe instituții fundamentale din Guvernul României. În felul ăsta le și dăm un mesaj că i-am găsit, că știm ce fac

Anton Rog, directorul Centrului Național Cyberint

După ce i s-a cerut să precizeze dacă acele state sunt Rusia și China, generaul Rog a continuat:

Nu aș vrea să dau exemple de state dar exemplele oferite sunt cumva corecte. Sunt de la Răsărit.

Anton Rog, directorul Centrului Național Cyberint

Fără a preciza clar țările în cauză și prin folosirea expresiei ”exemplele sunt cumva corecte”, directorul Cyberint nu oferă de fapt niciun răspuns clar. Chiar dacă o parte din mass-media românești au prezentat declarația sa ca una care indica clar cele două țări, protocoalele actuale ale SRI în ceea ce privește oferirea unor informații către mass-media nu permit numirea unor astfel de țări ostile, mai ales în timpul unor show-uri tv.

Rusia și China reprezintă mereu un fel de ”suspecți de serviciu” când este vorba de spionaj cibernetic. În același timp, este de așteptat ca SRI să ofere explicații suplimentare după intervenția la TV a directorului Cyberint.

The post Directorul Centrului Național Cyberint: țări estice au spionat instituții românești în timpul pandemiei appeared first on Valahia.News.