În centrul controversei actuale este Mircea Geoană, un candidat independent acuzat că folosește o fermă de troli sau că a colaborat cu consultanți străini pentru a influența opinia publică și a influența procesul electoral. Geoană este fostul secretar general adjunct al NATO, iar recent și-a dat demisia din funcție și a devenit candidat la Președinția României.

Acuzația inițială a fost făcută publică de Elena Lasconi, o altă candidată în cursă, care a legat Geoană de Tal Hanan, un om de afaceri israelian cunoscut pentru orchestrarea campaniilor de dezinformare în diferite țări.

Acuzațiile împotriva lui Geoană au fost ulterior ridicate în mod proeminent de premierul Marcel Ciolacu, care susține că într-o clădire din București funcționează o fermă de troli pentru a susține campania lui Geoană. Ciolacu a cerut o anchetă de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) Română pentru a evalua legalitatea acestor presupuse activități.

Având în vedere aceste acuzații severe, Geoană a negat ferm implicarea cu Hanan sau cunoașterea operațiunilor sale. El a descris acuzațiile drept „inacceptabile” și le-a caracterizat ca parte a unei campanii mai ample de discreditare pentru a-i submina candidatura. Echipa sa a respins afirmațiile ca dezinformare, afirmând că acestea au scopul de a distrage atenția alegătorilor de la problemele reale aflate în joc în alegeri.

Investigația acuzațiilor

Ca răspuns la acuzațiile publice, Toni Greblă, președintele AEP, a anunțat că, deși nu a fost depusă nicio cerere oficială cu privire la presupusa fermă de troli. Pe de altă parte, Greblă a afirmat că instituția pe care o conduce colaborează activ cu autoritățile relevante pentru a investiga în continuare aceste afirmații. Greblă a subliniat că orice constatări vor fi tratate în cadrul legal, subliniind importanța menținerii integrității electorale.

Acuzațiile de genul celor care îl privesc pe Geoană nu sunt incidente izolate, ci fac parte dintr-o tendință globală mai semnificativă, în care manipularea digitală și tacticile de dezinformare sunt din ce în ce mai folosite în campaniile politice.

Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale, acuzațiile la adresa lui Mircea Geoană evidențiază caracterul controversat al mediului politic din România. Utilizarea potențială a fermelor de troli și a consultanților străini subliniază o recunoaștere tot mai mare a provocărilor reprezentate de manipularea digitală în alegerile moderne.

Cu investigațiile în desfășurare și tensiunile politice în creștere, alegătorii vor urmări îndeaproape modul în care se desfășoară aceste acuzații și impactul lor asupra viitoarelor alegeri.

The post Ferme de troli și influență străină în alegerile prezidențiale din România appeared first on Valahia.News.

România a avut atât alegeri europarlamentare, cât și alegeri locale duminică, 9 iunie. Dacă votul pentru Europa a arătat o victorie zdrobitoare pentru Alianța PSD-PNL, alegerile locale arată o victorie drastică pentru PSD.

Conform rezultatelor parțiale comunicate de Biroul Electoral Central, PSD a obținut 27 de consilii județene, PNL a obținut 11, iar UDMR 4 consilii județene.

Primăria Bucureștiului a fost câștigată pentru un nou mandat de independentul Nicușor Dan.

The post România roșie: PSD câștigă majoritatea consiliilor județene appeared first on Valahia.News.

George Simion, președintele celeilalte formațiuni naționaliste, AUR, și Nicolae Ciucă, președintele liberalilor români, urmează în intenția de a vota la prezidențiale, potrivit ultimului sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro.

Interesant este că în varianta în care ar candida și liderul Pro România, fostul premier Victor Ponta, procentele ar scădea, mai ales pentru candidații PSD, Marcel Ciolacu și AUR, George Simion.

Românii sunt interesați să voteze, mai ales într-un an cu patru tururi de scrutin. Doar 9,8% dintre români au spus că nu vor merge la vot, în timp ce 64,4% au spus că vor vota.

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, din cei 80,2% dintre români care au opțiune clară de vot, 24,6% l-ar alege pe Mircea Geoană (candidat independent), 15,1% l-ar vota pe Marcel Ciolacu (PSD), iar 14,8% pe Diana. Şoşoacă (de la SOS România).

În intenția de vot urmează Nicolae Ciucă (PNL), cu 10,8%, Victor Ponta (Pro România), cu 10,7% și George Simion (AUR), cu 10,4%.

Clasamentul opțiunilor de vot este completat de Cătălin Drulă (din partidul USR, așa-zișii reformiști), cu 4,7%, Dacian Cioloș (REPER), cu 4,1% și Kelemen Hunor (UDMR – minoritatea maghiară), cu 3%. 1,7% dintre români ar alege un alt candidat.

Mircea Geoană este celebrul învins la alegerile prezidențiale din 2009 din România. El a fost anunțat câștigător la exit polls, dar până dimineața, când s-au numărat voturile, a aflat că a pierdut alegerile cu o marjă solidă în fața candidatului de dreapta Traian Băsescu. S-a spus atunci că a fost o fraudă electorală, iar românii au rămas cu impresia că Geoană a pierdut din cauza jocurilor politice și a interesului puterilor occidentale pentru România, nu din cauza voturilor poporului. Prin urmare, există părerea că votând pentru Geoană, contribui la o oarecare reparație morală a ceea ce s-a întâmplat în 2009.

The post Secretarul general adjunct al NATO este prima alegere în intenția de vot a românilor pentru alegerile prezidențiale appeared first on Valahia.News.

De asemenea, 25% dintre respondenți spun că au încredere în cei doi lideri de partid, Diana Șoșoacă și George Simion, în timp ce actualul premier, liderul socialiștilor români, se bucură de o popularitate de 27%.

Marcel Ciolacu a spus, în cadrul unui miting politic al PSD, că nu este îngrijorat de promovarea Romexit-ului. Totuși, el ar dori ca moderatorii TV să întrebe liderii politici despre alternativa după ieșirea din UE.

Avem o şansă unică fiind în Uniunea Europeană şi acest lucru trebuie să-l spunem de fiecare dată, că locul României este în Uniunea Europeană. Nu mă interesează că un adversar politic iese la televizor şi el spune că e mai bine să plecăm din Europa. Ce mă deranjează e că nu îl întreabă imediat cineva: Ai putea să ne dai ce soluţie ai dacă ieşim din Europa? Unde ne în toarcem şi cu câţi zeci de ani noi ne întoarcem înapoi? Ne uităm şi scoatem din discursul lui tot ce ne-a dezbinat timp de 30 de ani? Oameni buni, avem copii, toţi acasă, unii sunteţi tineri, veţi avea familii şi copii, ce construim noi? Tot ce am urât sau vrem că construim un viitor real şi al noştri şi al copiilor noştri şi al României, în primul rând, fiindcă în primul rând suntem români, pe urmă suntem pesedişti.

Premierul Marcel Ciolacu despre propaganda în creștere a Romexit

Aceasta este o declarație politică inteligentă. Pe de o parte, Ciolacu îi poziționează pe socialiști, cândva considerați cei care își doreau un Romexit, pe o cale pro-europeană înainte de alegerile europarlamentare din primăvară. Pe de altă parte, încearcă să-i facă pe suporterii Romexit să se îndoiască – este ieșirea din UE alegerea potrivită pentru România?

După cum am arătat anterior, încrederea românilor în Uniunea Europeană s-a prăbușit în anii pandemiei. Eurobarometrul din 2023 spune asta despre încrederea pe care a pierdut-o poporul român în instituțiile europene.

Mai precis, aproape 10% din încredere a fost pierdută în ultimii doi ani. Doar 46% dintre români văd apartenența la UE ca fiind pozitivă, față de 55% în 2020. Este o scădere destul de mare, având în vedere că România a scăzut mult sub media UE aici, care este de 62% acum, în creștere de la 59% în 2020.

Deci, care este tendința în țară? Cu așa-zisa operațiune specială rusă la granița sa de nord, cu o inflație rampantă și pe fondul protestelor fermierilor, nemulțumiți de deciziile liderilor țării de a favoriza exportatorii de cereale ucraineni, românii au gândurile și viziunea lor independente de ceea ce se spune la televizor și de propagandă politică. Atâtea promisiuni încălcate de-a lungul anilor au îndreptat poporul din ce în ce mai mult către naționalism, care pare a fi un refugiu pentru toți cei dezamăgiți de așteptările lor neîmplinite de când țara a aderat la UE.

Dar AUR sau SOS, chiar dacă vor câștiga alegerile din acest an, sunt capabile să ducă țara către Romexit? În acest moment, pare extrem de improbabil, iar toate aceste afirmații par doar metode politice de a atrage pe cei nemulțumiți de actuala dezvoltare economică și socială a țării.

Când ne uităm la ceea ce se întâmplă în România în acest an, trebuie luate în considerare patru tururi de alegeri. Românii vor vota pentru alegerile europarlamentare, locale, generale și prezidențiale într-un singur an, iar aceasta este cheia înțelegerii evenimentelor, declarațiilor politice și a rezultatelor.

The post Premierul român spune că nu îl deranjează propaganda Romexit appeared first on Valahia.News.

Președintele României este dispărut din 18 decembrie, ultima zi în care a fost văzut public. Treizeci de zile mai târziu, deputatul opoziției Adrian Axinia a mers la o secție de poliție din București și a depus o plângere oficială pentru persoana dispărută.

Cetățeanul Klaus Johannis nu s-a mai prezentat la serviciu din 18 decembrie, neîndeplinindu-și obligațiile legale conform fișei postului stabilite de Constituția României. Dacă problemele de sănătate l-au împiedicat să se prezinte la serviciu, ele trebuie să fie cunoscute de angajatorii săi: cetățenii români. Dacă se află într-o situație de suferință, creștinește, am dori să-i fim sprijin.

Sesizare oficială de persoană dispărută pe numele lui Klaus Iohannis

De asemenea, celălalt partid major de opoziție, așa-zișii reformiști, USR, a postat pe Facebook un vizual în care cere orice informații despre președintele dispărut Iohannis.

Persoană dispărută! Nu a mai fost văzut din 18 Decembrie. Răspunde la numele KLAUS IOHANNIS.

Postare USR despre dispariția lui Iohannis

Aceste plângeri sunt de fapt pur marketing politic, nimic altceva. România are patru alegeri în 2024, iar campaniile tocmai au început. Cu toate acestea, Johannis este o țintă falsă, deoarece se află la al doilea mandat prezidențial. Adevărata țintă este Partidul Politic Liberal – PNL, partidul care guvernează acum alături de PSD. PNL este partidul care l-a susținut inițial pe Johannis pentru alegerile prezidențiale și de-a lungul mandatului său prezidențial de zece ani, transmite Lobby România.

Iohannis este cunoscut pentru modul său de a-și gestiona mandatul, cu perioade lungi de lipsă de la birou, vacanțe lungi în țări exotice și apatie generală față de proteste sau tulburări sociale din țară. Transportatorii români au organizat un protest masiv, după modelul german; negocierile nu au ajuns la niciun compromis, iar intervenția președintelui ar fi fost foarte necesară.

The post Președintele României dat dispărut: deputat depune sesizare la poliție appeared first on Valahia.News.

Austria nu este membru NATO, dar are ofițeri acreditați și participă activ la ajutorul umanitar. După cum menționează presa austriacă, doi ofițeri ai armatei austriece au așteptat săptămâni să se acrediteze în alianță. România a întârziat accesul și a cerut timp pentru a lua în considerare acreditarea. În opinia jurnaliştilor austrieci, aceasta este, fără îndoială, o răzbunare faţă de vetoul Schengen al guvernului federal austriac.

Motivul pentru care aceasta să fie văzută ca o ripostă diplomatică în urma deciziei Austriei de a bloca accesul României la Schengen este că Austria a refuzat accesul României și Bulgariei în spațiul Schengen, deși Parlamentul European a recomandat statelor membre să voteze pentru ca cele două țări est-europene să fie acceptate.

Populația română a protestat împotriva companiilor austriece, iar #boicotaustria a devenit o mișcare populară după decizia Austriei. De asemenea, un europarlamentar român a cerut României și Bulgariei să creeze Micul Schengen, așa cum a fost inventat numele.

De asemenea, premierul român, Marcel Ciolacu, a menționat că România ar putea aduce Austria la Curtea Europeană de Justiție pentru refuzul accesului la Schengen. Pierderile aduse României și Bulgariei prin decizia Austriei se ridică la miliarde de euro, iar Comisia Europeană și Parlamentul European au înțeles asta. Cu toate acestea, guvernul federal austriac are puncte de câștigat în popularitate, făcând astfel totul posibil pentru a menține cele două națiuni est-europene în afara spațiului Schengen.

The post România amână decizia de a accepta accesul ofițerilor austrieci la reuniunile NATO appeared first on Valahia.News.

Nu numai atât, dar în acest weekend au avut loc două evenimente semnificative care ar putea face AUR să crească exponențial. Primul este prezența Premierului Ungariei Viktor Orban în România, unde în discursul său a atacat simbolurile românești. Orban a râs de autoritățile române, spunând minorității maghiare reunite la Băile Tușnad, la Universitatea de Vară, că Ministerul Afacerilor Externe a încercat să-i impună ce să spună și ce să evite în timpul discursului său. Printre altele, a declarat, spre bucuria maghiarilor prezenți, că nu a spus niciodată că Transilvania este a României. Această declarație controversată alimentează dorința poporului român de a vota partide naționaliste precum AUR.

Al doilea eveniment este lansarea de către AUR a candidaților săi pentru alegerile europarlamentare din 2024. Printre aceștia se numără celebrități, dar și actuali europarlamentari.

Același sondaj de opinie arată că partidele de coaliție, PSD și PNL, au pierdut încrederea oamenilor. Social democrații au rămas la 31% intenția de vot, în timp ce liberalii au scăzut la 18% de la 20% în mai.

Iată o explicație: liberalii au avut postul de prim-ministru în cadrul algoritmului coaliției timp de un an și jumătate, iar social-democrații tocmai au preluat această funcție. Deci, tendința s-ar putea inversa, cu PSD scăzând intenția de vot, în timp ce liberalii ar putea crește ușor.

Tendința naționalismului în ascensiune este prezentă în toată Europa, nu doar în România, iar dreapta crește constant în Franța, Germania și Italia.

The post Naționalismul în creștere în România appeared first on Valahia.News.

Autoritățile nu au reușit să vadă ani la rând abuzurile petrecute în aceste case de bătrâni private. Mai mult decât atât, organele de drept relevă o întreagă legătură de tip mafiot, cu proprietarul în strânsă relație cu autoritățile care trebuiau să controleze azilul de bătrâni. Nu numai atât, dar presa locală a dezvăluit că din 30.000 de euro pe care proprietarul i-a încasat în fiecare lună, a folosit doar 5.000 de euro pentru hrana și întreținerea căminului de bătrâni, în timp ce restul era profitul său.

Printre politicienii marcanți vizați în campanie, jurnaliștii locali porniți se numără actualul ministru al Familiei, Gabriela Firea, fostul primar al Bucureștiului. Legăturile ei cu administratorul căminului de bătrâni, care i-a fost șofer pe vremea când era Primar General al Bucureștiului, sunt pe cale să o coste candidatura la funcția de Primar General în 2024. Totuși, este încă prea devreme să spunem în acest moment.

Un alt politician căruia i se cere demisia este ministrul Muncii, Marius Budăi. Ambii politicieni sunt de stânga, membri ai Partidului Social-Democrat, aceeași formațiune politică acum parte a coaliției de guvernare. Mai mult decât atât, actualul premier este socialist și trebuie să decidă dacă îi demite pe cei doi miniștri, sacrificând șansele partidului pentru alegerile de anul viitor de la București, sau păstrează miniștrii și pierde popularitatea partidului său.

Sursele noastre politice spun că Marius Budăi este cel care urmează să fie sacrificat și demis de prim-ministru, salvând astfel pe Gabriela Firea.

Este o decizie grea pentru premierul Marcel Ciolacu, care se confruntă și cu proteste din Agricultură, Construcții și IT. Aceste industrii sunt pe cale să piardă scutirile fiscale de care beneficiază în prezent.

Scandalul caselor de bătrâni devine din ce în ce mai mare, iar noi detalii apar și dezvăluie oroarea pe care au fost nevoiți să o sufere bătrânii, deși au plătit pentru a fi tratați și îngrijiți corespunzător. În același timp, acest scandal arată nivelul de corupție și indiferența față de valorile umane a celor care doresc să profite cu orice preț.

The post Scandalul azilelor de bătrâni duce la demisia politicienilor din România appeared first on Valahia.News.

Media: Senatorul român Diana Sosoacă a depus un proiect de lege prin care propune ca regiunea de sud a Ucrainei să se alăture României. În acest pas, politicianul marginal încearcă să „refacă identitatea culturală a populației românești”. Acesta este un exemplu clasic al metodei revanșismului rusesc. Condamnăm ferm încercarea de a pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei pentru a submina spiritul unei bune vecinătăți între Ucraina și România. Ministerul de Externe al Ucrainei inițiază sancțiuni împotriva Diana Sosoacă ca persoană care amenință securitatea națională.

Oleg Nikolenko, purtător de cuvânt al MAE ucrainean

Acest mesaj vine după ce senatorul român a inițiat o lege prin care se denunța tratatul dintre România și Ucraina pentru a recupera fostele teritorii românești din Ucraina.

Senatorul român a replicat imediat și a numit statul ucrainean unul nazist.

Prin acest atac mârșav la adresa mea, Ucraina își dovedește caracterul de stat abuziv și fascist. Prin această amenințare pe care Ucraina o face la adresa mea, devin de fapt solidară cu minoritatea română din Ucraina care este tratată de Kiev tot ca o amenințare la adresa statului ucrainean, motiv pentru care este desființată sistematic și programatic într-un proces de epurare etnică și de ucrainizare forțată care amintește de Germania nazistă. Cum își permite Ucraina să amenințe un senator al statului român pentru o propunere legislativă ? De când decide Ucraina ce se întâmplă în Parlamentul României ? Este România un stat ocupat de Ucraina și noi nu am aflat ? Da, este adevărat că Ucraina este ocupant al unor teritorii românești pe care mă lupt să le readuc în sânul patriei mamă, dar de când are Kievul drept de veto asupra politicii României? Această amenințare a Ucrainei la adresa mea arată intenția acestui stat de a-i elimina și fizic pe cei care se opun politicilor naziste ale Kievului. Prin declarația MAE ucrainean, este clar că am devenit ținta numărul unu a criminalilor ucraineni. Dar acet lucru nu face decât să confirme justețea propuinerii mele legislative de a returna României teritoriile deținute abuziv de Ucraina !

Diana Șoșoacă după anunțul sanctionării ei de către Ucraina

De asemenea, Diana Sosoacă le-a reamintit oficialilor ucraineni o rezoluție a Statelor Unite emisă în 1991, adoptată de Senatul american, care susține dreptul poporului la autodeterminare în Republica Moldova și Bucovina de Nord.

e asemenea, le amintesc celor de la MAE ucrainean că prevederea mea legislativă are la bază Rezoluția Senatului SUA nr. 148, din 11 iunie 1991, adoptată de Senatul american care stipulează clar ”convingerea Senatului că Statele Unite trebuie să susțină dreptul la autodeterminare al poporului din Republica Moldova și Bucovina de Nord”. Este și Senatul SUA o amenințare la adresa securității naționale a Ucrainei? De asemenea, propunerea mea legislativă are ca bază și Declarația adoptată pe 28 noiembrie 1991 de Parlamentul României privind Referendumul din Ucraina și publicată în Monitorul Oficial al României prin care se arată că referendumul din Ucraina din 1 decembrie 1991 ”nu poate avea valabilitate în privința teritoriilor româneşti anexate abuziv de fosta U.R.S.S., teritorii care nu au aparţinut niciodată Ucrainei şi sînt de drept ale României”. Așadar, și Parlamentul României este o amenințare la adresa securității naționale a Ucrainei?

Senatorul român Diana Șoșoacă

Nu există o poziție oficială a Ministerului de Externe al României cu privire la intenția de a sancționa un senator român pentru inițierea unei legi.

După cum am menționat în postarea noastră anterioară, legea are șanse aproape zero de a fi adoptată în Parlament. Totuși, toate acestea sunt o lecție de diplomație pentru toți începătorii și, în opinia noastră, nicio reacție din partea MAE ucraineană nu ar fi fost modalitatea potrivită de a gestiona o astfel de inițiativă legislativă. Acum, pe măsură ce oficialii ucraineni au reacționat, inițiativa a căpătat o nouă dimensiune, iar lucrurile ar putea escalada dincolo de estimările inițiale.

De asemenea, oficialul ucrainean face o mică greșeală în mesajul său. Când îl numește pe politicianul român „unul marginal”, Nikolenko contrazice măsurile anunțate. Dacă politicianul este marginal, nu o sancționezi. Nici măcar nu ești atent la ceea ce inițiază ea. Sau, dacă o sancționezi, nu este atât de marginală pe cât vrei să creadă publicul. Oricum, anunțul Ucrainei îi oferă o poziție semnificativă Dianei Șoșoacă, iar politicianul român va folosi acest conflict ca pe o nouă oportunitate de a-și promova ideile. Cine castigă aici?

Tensiunile dintre România și Ucraina cresc în urma scandalului Canalului Bystroye, mai ales după ce Ucraina a refuzat navelor românești să intre pe teritoriul său pentru a măsura dimensiunea lucrărilor de dragare efectuate fără știrea publicului român. Acest nou incident nu face decât să pună gaz pe foc.

The post Ucraina ia măsuri de sancționare a senatoarei Șoșoacă, o consideră amenințare la adresa securității statului appeared first on Valahia.News.

Așa-zisul boicot austriac a vizat toate marile companii austriece care activează în România, inclusiv gigantul petrolier OMV și bănci precum Raiffeisen și Erste BCR.

La scurt timp după ce a început boicotul pe scară largă, România și-a rechemat ambasadorul de la Viena. De asemenea, primele companii românești de stat și-au anunțat decizia de a înceta cooperarea cu băncile austriece. Mai mult, ANAF a anunțat că giganții petrolieri austrieci se numără printre companiile care vor trebui să plătească așa-numita „taxa de solidaritate”, decizie contestată de companiile vizate.

La o lună și jumătate de la votul la Schengen, România pare mai mult decât predispusă la concesii. Guvernul României și-a retrimis ambasadorul la Viena, șoferii stau la coadă pentru a-și umple rezervoarele mașinilor în benzinăriile OMV și scandalul Schengen a fost înlocuit cu alte subiecte de pe agenda publică. Oamenii au uitat de intenția lor inițială de a deschide conturi bancare la băncile românești, iar produsele austriece încă se vând în supermarketuri.

Este aceasta o dovadă de slăbiciune sau face parte dintr-un plan mai amplu de renegociere a aderării la Schengen? Un lucru este însă clar: Austria și-a stricat imaginea în România, iar oamenii își vor aminti cu siguranță votul la Schengen pentru o vreme, chiar dacă guvernul român reușește în noua încercare de a adera la Schengen.

The post România începe să uite de boicotul Austriei urmare a votului pe Schengen appeared first on Valahia.News.