PPE include 84 de partide și parteneri din 44 de țări, președinții Comisiei Europene (Ursula von der Leyen) și Parlamentului European (Roberta Metsola), șefi de stat sau de guvern din 12 țări membre UE, zece membri ai Comisiei Europene și cel mai important grup politic (178 de membri) din Parlamentul European.

Între președinții și șefii de guverne așteptați la lucrările Congresului PPE de la București, menționăm:

• Președintele României, Klaus Iohannis
• Prim-ministrul Finlandei, Petteri Orpo
• Prim-ministrul Luxemburgului, Luc Frieden
• Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides
• Cancelarul Austriei, Karl Nehammer
• Premierul irlandez, Leo Varadkar
• Premierul Croației, Andrej Plenkovic
• Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk
• Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis
• Premierul Lituaniei, Ingrida Simonyte

Aproximativ 2000 de participanți din 44 de țări au fost invitați să participe.

Viitorul Congres PPE din 2024 de la București, găzduit alături de PNL, se va concentra pe alegerea candidatului nostru principal și pe dezvăluirea manifestului nostru electoral pentru alegerile pentru Parlamentul European programate pentru 6-9 iunie 2024. Congresul reprezintă un moment de unitate, reflecție și inspirație, permițându-ne să sărbătorim realizările și să abordăm provocări precum războiul Rusiei în Ucraina, creșterea costului vieții și amenințările reprezentate de populism și extremism. Întrucât PPE rămâne fidel valorilor sale, punem accent pe împuternicirea cetățenilor Europei, păstrarea valorilor noastre adânc înrădăcinate și protejarea Uniunii împotriva amenințărilor interne și externe.

Comunicatul oficial al PPE

PROGRAMUL CONGRESULUI PPE LA BUCUREȘTI

MIERCURI, 6 MARTIE 2024

08:00-09:30 Comitetul de etică al PPE

08:30-12:30 Zilele de studiu ale Grupului PPE – Prima sesiune (inclusiv o sesiune cu CoR Grupului PPE)

10:00-12:00 Comitetul de Rezoluție

14:00 Congres: Prima Sesiune Plenară Discursuri de bun venit

14:30 Dezbateri concentrate pe problemele așezărilor urbane și rurale

15:15 Dezbateri și schimburi de idei cu președinții Adunărilor Parlamentare ale Consiliului Europei, NATO, OSCE, președinții de grupuri, asociații PPE, președintele WMCES • Discuții despre apărare și securitate • Discuție despre solidaritatea intergenerațională • Discuții despre economie și locuri de muncă

16:15 Intervenții ale șefilor de stat și de guvern din afara UE, ale liderilor de partid și ale opoziției din afara UE

17:15 Prezentarea și votul Hotărârilor ordinare și de urgență și modificărilor statutare

18:15 Manifestul Electoral al PPE: Prezentare și Vot

19:15 Discursuri de încheiere

Recepție și cină organizate împreună cu PNL

JOI, 7 MARTIE 2024

8:00-09:00 Perspectivelor femeilor pentru pace

8:00-09:00 Grupul PPE-CoR Dialog local privind extinderea

8:00-09:00 Zilele de studiu ale grupului PPE A doua sesiune

9:00 Congres: a 2-a sesiune plenară Intervenții ale liderilor de partid și de opoziție din UE

9:45 Cuvânt al Președintelui PPE

10:00 Discursuri ale candidaților nominalizați pentru conducerea PPE

10:15–11:45 Alegerea candidatului principal al PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene (vot secret)

10:15- 11:45 Intervenții ale viceprim-miniștrilor și șefilor de stat și de guvern din UE

11:45-12:10 Discursul președinților instituțiilor UE și al președintelui României

12:15-12:30 Anunțarea rezultatului alegerii candidatului principal al PPE Discursul de acceptare al candidatului principal al PPE Închiderea Congresului

Pentru mai multe detalii, intrați pe site-ul https://www.epp2024.eu/.

The post Congresul EPP de la București appeared first on Valahia.News.

Consiliul European a publicat un raport care implică libertatea presei în România. S-a comunicat în aceeași zi în care o anchetă de presă locală a relevat că anumite partide politice din România au creat un sistem de autopromovare la știrile de televiziune, cu fonduri publice care circulă în conturile trusturilor prin intermediul agențiilor de media. Din cauza secretului din jurul acestor contracte de milioane de euro, comisia Consiliului European susține că „folosirea fondurilor publice de către partidele politice pentru finanțarea presei și influențarea conținutului acestora pe baza unor contracte secrete reprezintă cea mai mare îngrijorare”, putând compromite independența editorială.

Potrivit Consiliului European, finanțarea presei din România de către partidele politice compromite atât libertatea presei, cât și procesul democratic. În consecință, Consiliul solicită implementarea legislației care impune dezvăluirea acordurilor ascunse între partidele politice și mass-media, pe care se bazează finanțarea publică pentru mass-media. Aceasta este o cerere de bun simț, întrucât părțile folosesc banii contribuabililor pentru sponsorizarea instituțiilor media.

Potrivit Consiliului, România a realizat pași semnificativi în sistemul juridic și în lupta împotriva corupției, deși România are încă o democrație viciată. Totuși, instituția își exprimă îngrijorarea față de legile justiției din România, de asemenea, spunând în raport că legile justiției, care ar trebui să fie discutate în acest moment în Parlamentul României, nu aderă la punctul de vedere al Comisiei de la Veneția și al GRECO în Raport de monitorizare al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Grupul Statelor Împotriva Corupției). Pentru a face noi revizuiri la legislația justiției, Consiliul solicită legiuitorului român să ia în considerare avizul instituțiilor europene în acest sens.

Nu există nicio îndoială cu privire la puterea presei de a influența opinia publică românească și la modul în care partidele politice gestionează cel mai adesea această putere. Un lucru și un obicei se cunosc de ani de zile fără ca cineva să ia măsuri în acest sens. Nu se știe dacă se va schimba cu toate avertismentele Consiliului European pentru că România este o țară fostă comunistă în care unele obiceiuri comuniste, precum mituirea altora pentru a-i face să tacă sau pentru a se comporta în consecință, sunt încă nevătămate după 30 de ani de democrație timpurie.

The post UE preocupată de partidele politice românești care sponsorizează instituțiile mass-media appeared first on Valahia.News.

Strategia Comisiei este limpede: Spațiul Schengen trebuie lărgit pentru ca țările membre să poată să își reîntărească încrederea unele în altele, dar și pentru o mai mare libertate de călătorie a cetățenilor și bunurilor între statele europene.

Până în prezent, România și Bulgaria sunt țările care îndeplinesc condițiile tehnice de aderare. Nu de acum sau de ieri, ci din 2010=2011. Pornind de la această realitate, Parlamentul European a cerut repetat Comisiei Europene să accelereze acceptarea celor două țări în Spațiul Schengen. Totuși, țări precum Franța sau Olanda s-au opus mereu intrării țărilor estice în spațiul de liberă circulație european. De ce?

Aparent, în spatele deciziei de a bloca România și Bulgaria stă faptul că nivelul de corupție din cele două țări ar interfera cu capacitatea lor de a-și apăra frontierele și, prin urmare, frontierele Uniunii.

Acum nu este numai Parlamentul European cel care solicită intrarea noilor țări în Schengen, ci despre chiar Comisia Europeană care cere Consiliului European să ajungă la un numitor comun și să aprobe aderarea României și Bulgariei. Întrucât acceptul tuturor țărilor membre este necesar, dacă un singur stat refuză, România și Bulgaria vor rămâne din noi pe dinafară.

The post Comisia Europeană: România, Bulgaria și Croația trebuie să intre în Schengen appeared first on Valahia.News.

S-au împlinit 35 de ani de la data semnării Acordului Schengen, pe 14 iunie 1985. Spațiul economic european cuprinde astăzi 26 de țări europene care au agreat să elimine controlul pașapoartelor și orice tip de control de la frontierele comune. România, o țară care a îndeplinit de mult condițiile legale și tehnice pentru a fi acceptată, este ținută pe dinafară. De ce?

Recent, în România s-a anunțat, în breaking-news, știrea că Parlamentul European a votat o rezoluție prin care se cere acceptarea imediată în Schengen a României și Bulgariei. Vestea însă nu ar trebui prezentată în breaking-news, întrucât aproape în fiecare an Parlamentul European votează astfel de rezoluții, cerând imperativ aderarea celor două țări la Schengen. Adevărul este că Parlamentul nu are ultimul cuvânt de spus în această privință, ci Consiliul European.

România pică la ”examenul” Consiliului European. Teoria conspirației spune că România este refuzată în principal de Olanda, o țară care nu ar dori ca portul Constanța să fie concurent direct portului Rotterdam. Mai mult, sunt voci care spun că României i s-ar fi cerut pentru a fi acceptată să ofere Olandei managementul portului Constanța, iar autoritățile române ar fi refuzat.

Această teorie a conspirației nu este nouă, iar publicații de limbă engleză specializate pe problematica Estului Europei o abordează. Balkan Insight a publicat un articol de tip fact-checking pe această temă, concluzia lor fiind aceea că ”gelozia Olandei nu are nicio legătură directă cu refuzul lor de a primi România în Spațiul Schengen.

Cu toate acestea, chiar dacă Românii au primit extrem de bucuroși vestea că Parlamentul European a oferit acest vot favorabil, cu siguranță că România va pica din nou testul Consiliului European și va mai trece încă cel puțin un an fără ca țara să fie acceptată în Schengen. Astfel, ”teoria conspirației” va fi din nou alimentată în lipsa oricărui răspuns concret și la obiect din partea celor care se opun aderării.

The post Iluzia primirii în Spațiul Schengen se aprinde din nou pentru România appeared first on Valahia.News.