În opinia a 48.1% dintre români, regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România (faţă de 45.5% în noiembrie 2013), în timp ce 42.3% sunt de părerea contrară (faţă de 44.7% în noiembrie 2013). Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 9.7% dintre cei chestionaţi (faţă de 9.7% în noiembrie 2013).

Percepţia asupra nivelului de trai în perioada comunistă

46.4% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent (faţă de 44.4% în noiembrie 2013), 34.2% că se trăia mai rău (faţă de 33.6% în noiembrie 2013), iar 13.7% că se trăia la fel (faţă de 15.6% în noiembrie 2013). Nu ştiu sau nu răspund 5.7% din total eşantion (faţă de 6.4% în noiembrie 2013).

Aparent este şocant ca aproape jumătate dintre români să declare că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România şi tot aproape jumătate să declare că în perioada comunistă se trăia mai bine decât în prezent. Realitatea obiectivă şi absolut toate datele arată clar că nivelul de trai de astăzi, avuţia naţională, drepturile şi libertăţile sunt net superioare situaţiei de dinainte de 1989. Cu toate acestea, percepţia publică este alta, existând însă nişte explicaţii, unele parţial obiective, altele parţial subiective care alimentează acest sentiment acut de nostalgie. Printre acestea se numără: nemulţumirea conjuncturală puternică a populaţiei faţă de prezentul marcat de crizele succesive din ultimii ani, culminând cu inflaţia galopantă care a afectat serios nivelul de trai, distribuţia inegală a avuţiei naţionale din prezent care măreşte puternic diferenţele dintre categoriile afectate de sărăcie şi populaţia care are venituri medii-mari, nostalgia personală unei părţi a populaţiei faţă de perioada tinereţii proprii, procesul de socializare şi educare a tinerilor care învaţă de la aduţii nostalgici despre avantajele iluzorii ale acelei perioade (loc de muncă sigur, casă asigurată de stat), stimularea unor mituri din perioada comunistă prin campanii agresive derulate de vectori politici în special în spaţiul online. Toate acestea au dus la o mitologizare a beneficiilor comunismului pentru pături tot mai largi de populaţie, alimentând în prezent, pe fondul atrofierii memoriei colective, alegeri politice nefericite. Contracarea acestei tendinţe este o responsabilitate mai largă care revine elitelor intelectuale, elitelor politice, economice şi mass-media.

Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent mai ales: persoanele cu educaţie primară, cei inactivi potenţial activi, locuitorii din rural şi din regiunile sudice sau estice, cei cu un venit mai redus, conform sondajului de opinie.

The post 48% dintre români consideră că regimul comunist era bun appeared first on Valahia.News.

Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), același care a coordonat restricțiile drastice în timpul pandemiei, susține mai multe ONG-uri în dezvoltarea unei „platforme anti-știri false”. Aceasta scanează presa online, blogurile și rețelele sociale pentru a găsi „știri false”, surse de dezinformare și propagandă rusă în contextul conflictului din Ucraina. Platforma identifică și semnalează „sursele de știri false” pentru ca autoritățile să ia măsurile corespunzătoare. Ce fel de măsuri adecvate? Suspendarea activității site-urilor web sau platformelor de știri incriminate.

România readuce amintiri din trecutul său comunist

Invazia rusă a reușit să aducă înapoi amintiri comuniste într-o țară în care libertatea de exprimare a fost garantată până acum.

Cetăţenii români nu au avut libertatea de exprimare în timpul comunismului, deşi Constituţia a menţionat şi chiar a garantat acest drept. Tot ce s-a spus împotriva regimului a fost sancționat drastic, uneori cu ani grei de închisoare. La treizeci și trei de ani de la căderea comunismului, România anului 2022, țară democratică, se gândește să revigoreze cenzura și face pași semnificativi în această direcție.

Amuzant este că nu doar Guvernul are chef să revigoreze cenzura, ci și așa-zisa „societate civilă” prin diferite ONG-uri, totul în numele apărării…dreptului oamenilor de a fi corect informați. Nu este hilar?

Însă statul român se pregătește pentru acest moment de doi ani. În perioada pandemiei, autoritățile române i-au sancționat pe toți cei care și-au exprimat alte opinii decât cele oficiale. Nu numai atât, dar același Guvern a plătit presei libere zeci de milioane de euro într-o campanie menită să o ajute să supraviețuiască vremurilor dificile. În realitate, toți cei plătiți au trebuit să găzduiască pe platformele lor mesajele Guvernului. Aceasta, în opinia experților în comunicare, a creat un anumit mod subiectiv de prezentare a știrilor – realitatea a fost înlocuită cu opinia Guvernului, iar mass media plătită și-a limitat brusc criticile la adresa autorităților.

Autoritățile române sprijină ideea cenzurii presei în România

În timpul epidemiei, șeful DSU, vocea lui Raed Arafat, a fost una dintre vocile puternice referitoare la constrângerile libertăților civile. El a cerut în mod repetat lockdown-uri stricte și a cerut cenzura mass-media.

Acum, tot respectul pentru libertatea de exprimare, aș tăia microfonul. (..) Trebuie oprit microfonul tuturor celor care îndeamnă lumea să NU se vaccineze. Măcar pentru trei luni.

Raed Arafat solicitând cenzura mass-media românești

Acum, DSU și unele ONG-uri precum Global Focus, Active Watch, Media Wise și altele doresc să creeze un mecanism de restricționare a libertății de exprimare sau, cum o numesc ei, un mecanism care să facă presiune asupra Guvernului pentru a comunica mai corect.

Dar este acesta un motiv suficient de puternic pentru a cenzura opinia românilor? Este suficient ca să negi libertatea de exprimare într-o țară care părea să scape de obiceiurile comuniste?

În urma opoziției puternice a societății civile din România, se pare că autoritățile au renunțat să susțină proiectul, cel puțin pentru moment. Dar, așa cum șeful DSU amenința, mai devreme sau mai târziu, cenzura presei va deveni realitate. Conflictul din Ucraina, creșterea prețului gazelor și energiei și criza alimentară ar putea fi tot atâtea motive pentru ca autoritățile să suspende temporar drepturile constituționale ale oamenilor în numele combaterii știrilor false. Acest lucru este împotriva acelorași principii pe care inițiativa pretinde că le apără.

The post Invazia Rusiei în Ucraina aduce înapoi cenzura: România vrea să interzică „știrile false” appeared first on Valahia.News.

Acum, o altă declarație controversată ajunge pe prima pagină a publicațiilor din România. Cristi Puiu a vorbit despre progresism, o mișcare politică la modă în țară, comparând-o cu comunismul.

Avem de a face cu un război difuz. Mă refer la războiul ideologic.

Pe măsură ce evenimentele se înlănțuie de-a lungul istoriei mari, impresia pe care o avem este că am traversat perioade de pace, dar eu cred că au fost doar niște pauze, d-astea, așa cum luați dvs. în emisiune… dar cu adevărat conflictul ăsta există de când lumea și pământul, conflictul ăsta între bine și rău… Avem tendința să credem că suntem de partea bună a istoriei, dar cred că este doar o impresie.

Avem tendința de-a vedea paiul din ochiul altuia, dar nu judecăm bârna din al nostru, îi judecăm pe toți… Pentru mine familia este reprezentată de mamă, tată și copil. M-am gândit la asta și am resimțit un atac la adresa familiei.

E o speculația de-a mea… Povestea a fost pusă pe seama progresului și deschiderii către viitorul ”luminos”. Nu cred povestea asta pentru că am mai trăit-o o dată sub comunism și nu cred că atunci când se bagă omul cu mintea lui în chestiuni care țin de misterul ființei va reuși să pună pe tavă o lume mai frumoasă. Nu s-a întâmplat niciodată, de fiecare dată sloganul ăsta a însoțit crima și regimurile dictatoriale, totalitarismul.

Ce cred eu despre povestea cu familia și de ce se află familia în miezul țintei cred că are legătură cu dezintegrarea vechii lumi, a ceea ce, în fine, progresiștii socotesc ca fiind o lume consumată, ajunsă la capătul puterilor. Și atunci, bineînțeles, trebuie să înceapă de jos. O reconfigurăm Cum? În momentul în care dezarticulezi familia, în momentul în care faci recurs la discordie și semeni discordie peste tot, pentru că nu e legat numai de familie, este legat și de discursul ăsta de gen, rasă, de tot ce avem în jurul nostru…

Cred că se urmărește, mărturisit sau nu, dezintegrarea societății, atomizarea ei. Și atunci indivizii vor fi așa ca niște frunze în vânt, foarte ușor de controlat de către puterea instalată. Pentru că altfel devine mai complicat, ca-n ceata lui Pițigoi, dai într-unul, țipă doi sau dai în mine, dai în tine, dai în fabrici și uzine… Familia o să se apere, unul singur, individul, cum se apără el? Solidarizându-se. Da, dar pe noi ne încurcă, chestia asta. Izolarea omului în fața computerului conduce și ea la această dezintegrare…

Regizorul român Cristi Puiu la Aleph News

Cristi Puiu vorbește despre o mișcare ce nu este bine văzută de mulți în România: progresismul. Într-o țară cu rădăcini adânc înfipte în religie, lucruri precum fluiditatea genurilor, interdicția de a-ți mai numi părinții ”mamă” și ”tată”, căsătoriile între persoanele de același sex, toate aceste așa numite ”valori europene” sau ”progres” nu sunt bine văzute. Din când în când persoane publice precum Cristi Puiu ies în față și spun lucrurilor pe nume, spun oamenilor ce simt și ei despre acest așa numit ”progres”.

Progresismul poate fi despre dezvoltarea economiei, despre digitalizarea industriei sau despre protecția mediului și dezvoltarea sustenabilă. Dar atunci când progresismul calcă pe gheața subțire a subiectelor delicate precum familie sau sexualitate, atunci această mișcare trebuie să se aștepte la opoziție din partea unor persoane publice precum Cristi Puiu.

The post Regizorul român Cristi Puiu compară progresismul cu comunismul appeared first on Valahia.News.