Prima oprire: Mamaia, bijuteria strălucitoare a litoralului românesc. Răsfoiești câteva opțiuni, verifici prețurile și… stai. Te uiți de două ori. Numerele de pe ecran te fac să tresari. 16.000 USD pentru o cazare de 7 nopți într-un apartament?

Desigur, poți oricând opta pentru a doua variantă, disponibilă la „doar” 8.000 USD, dar totuși…

Dintr-un impuls, tastezi „Sunny Beach, Bulgaria” în bara de căutare. Rezultatele se încarcă și rămâi cu gura căscată. Nu e doar puțin mai ieftin. E cu totul altă realitate. Chiar și cu opțiunea „De la cel mai mare preț”, sunt la jumătate din prețul opțiunii din România. De ce?

Dacă acest scenariu vă pare familiar, nu sunteți singuri. De ani de zile, în fiecare vară are loc un exod liniștit, în care sute de mii de turiști, inclusiv români, decid cu portofelele lor și se îndreaptă spre sud. Dar, pe măsură ce ne apropiem de mijloc de sezon 2025, diferența nu este doar o șoaptă; este un vuiet asurzitor.

Deci, ce se întâmplă? Este Bulgaria pur și simplu opțiunea mai ieftină sau există o poveste mai profundă în spatele șezlongurilor goale din România și al promenadelor aglomerate de peste graniță? Am analizat cifrele, experiențele și realitățile practice pentru a vă oferi ghidul complet pentru 2025 despre unde ar trebui să vă cheltuiți banii munciți cu greu.

Marea dezbatere despre portofel: o ciocnire directă a prețurilor pentru 2025

Să trecem direct la subiect: banii. Pentru a înțelege diferența enormă de preț, am realizat o comparație a prețurilor la Mamaia, cea mai populară stațiune din România, față de destinațiile populare din Bulgaria, precum Sunny Beach sau Golden Sands.

Tabel: Costuri zilnice estimate pentru o vacanță de vară din 2025

Cifrele vorbesc de la sine. O excursie all-inclusive de cinci zile pentru două persoane la un hotel de 4 stele din România poate depăși cu ușurință 1.300 de euro. În Bulgaria, un pachet similar poate fi găsit începând de la 1.000 de euro. Diferența de 300 de euro este mai mult decât mărunțișul; este costul zborurilor, al activităților suplimentare sau chiar al unei alte scurte vacanțe mai târziu în cursul anului.

Dincolo de factură: arma secretă a Bulgariei: All-inclusive

Diferența de preț este evidentă, dar pentru mulți, adevărata schimbare constă în modul în care își cheltuiesc banii. Bulgaria a stăpânit arta vacanței all-inclusive (AI), un concept care rămâne surprinzător de rar pe litoralul românesc.

În stațiuni precum Sunny Beach sau Golden Sands, puteți găsi până la 20 de hoteluri care oferă pachete AI. Pe întreg litoralul românesc, ați fi norocoși dacă ați găsi 10 în total. Pentru familii, în special, modelul AI este revoluționar. Oferă predictibilitate a costurilor – nu mai trebuie să vă faceți griji cu privire la prețul fiecărei înghețate, băuturi sau gustări. Este o experiență fără stres, în care nu simțiți că sunteți „înșelat de comercianți” la fiecare mică achiziție, un sentiment adesea împărtășit de turiștii care au încercat ambele țări. 

Nu este vorba doar despre prețuri mici. Un studiu fascinant a constatat că, în timp ce 31% dintre turiștii români au ales Bulgaria pentru prețurile mici, un grup și mai mare – 38% – a ales-o pentru standardul superior perceput al serviciilor. Acest lucru ne aduce la următorul punct crucial.

Litoralul românesc – un realiy check pentru 2025

Ai văzut fotografiile pline de farmec din cluburile de pe plaja din Mamaia și ai auzit legendele nopților boeme din Vama Veche. Litoralul românesc are un anumit misticism, o promisiune de petreceri vibrante și nisipuri aurii.

Dar, pe măsură ce vă planificați călătoria pentru 2025, este timpul pentru o privire sinceră dincolo de poleiala de marketing. Cum este experiența reală la fața locului pentru un turist?

Pentru mulți, o vacanță aici poate părea un joc de noroc cu mize mari. Este un loc cu contraste izbitoare, unde prețurile premium se ciocnesc adesea cu o calitate inconsistentă, făcându-i pe vizitatori să se întrebe pentru ce anume plătesc. Haideți să analizăm fațetele și să explorăm problemele comune care definesc o vacanță pe litoralul românesc.

Mâncare scumpă pentru o gamă de servicii care lasă de dorit

Primul lucru pe care mulți vizitatori îl observă este costul. Stațiunile de top din România, în special Mamaia, nu se sfiesc să își stabilească prețurile, care pot părea mai apropiate de destinațiile mediteraneene consacrate decât de cele de la Marea Neagră. O masă pentru doi la un restaurant de gamă medie din Mamaia sau Vama Veche poate costa între 40 și 100 de RON (8 până la 20 de euro) per fel principal. Pachetele all-inclusive, o raritate pe litoralul românesc, pot costa între 138 și 168 de euro pe noapte. Chiar și o simplă zi pe plajă se adună, un set de două șezlonguri și o umbrelă costând în jur de 100 de RON (20 de euro).

Aceste prețuri ar fi perfect acceptabile dacă ar garanta o experiență de top. Din păcate, aici începe pariul. Feedback-ul turiștilor și chiar strategiile oficiale de turism au indicat de mult timp o cultură a „pregătirii profesionale deficitare” și a „mentalităților depășite” în sectorul serviciilor. Vizitatorii raportează adesea că nivelul serviciilor pentru clienți nu se potrivește cu costurile ridicate, considerând că este „inferior celui al destinațiilor concurente”, precum Bulgaria sau Grecia.

Această deconectare este cel mai evidentă în sectorul hotelier. Deși există cu siguranță hoteluri moderne și excelente, calitatea generală poate fi o chestiune de întâmplare. Litoralul este dominat de proprietăți de 2 și 3 stele, multe dintre ele fiind descrise ca având „o calitate îndoielnică a serviciilor”. O recenzie turistică a surprins perfect acest sentiment, menționând că un hotel era „4 stele pentru standardele românești, dar doar trei stele pentru standardele americane”. Această inconsecvență îi lasă pe mulți călători cu sentimentul că nu primesc valoarea pentru care au plătit.

Lungul drum spre apă: Hoteluri vs. Plajă

O altă frustrare pentru mulți vizitatori este amplasarea fizică a stațiunilor. Spre deosebire de destinațiile unde hotelurile mari, cu piscine integrate și zone de plajă private sunt norma, dezvoltarea litoralului românesc a fost mai fragmentată. Multe hoteluri, chiar și unele moderne, nu sunt situate direct pe plajă și pot fi lipsite de piscine sau pot avea facilități limitate și aglomerate. O recenzie pentru o proprietate de 4 stele menționa că era „un pic izolată, fără acces la plajă”.

Nu numai atât, dar în stațiuni precum Mamaia sau chiar Venus, administratorii domeniului public au decis să extindă plajele, sub pretextul că eroziunea pune în pericol însăși existența plajelor. Rezultatul? Mergeți pe litoralul românesc în timp ce vă plimbați pe plajă. S-ar putea să fiți surprinși că Google Maps vă arată în apă, deoarece nu este actualizat pentru a reflecta cele mai recente plaje lungi de 100-200 de metri după implementarea procedurii „cosmetice”.

Acest lucru creează o migrație zilnică în care oaspeții din numeroase hoteluri și blocuri de apartamente converg pe aceleași întinderi de nisip. Deși unele zone sunt bine întreținute de baruri pe plajă, acestea pot deveni extrem de aglomerate, mai ales în sezonul de vârf. Această grabă către plajele publice diminuează senzația de escapadă relaxantă și exclusivistă pe care ar putea-o sugera prețurile ridicate.

O privire mai atentă asupra nisipului și mării

Plaja este inima oricărei vacanțe la mare, dar și aici, litoralul românesc se confruntă cu provocări semnificative. Deși nisipul poate fi moale și primitor pe anumite plaje private, curățenia este o problemă tot mai mare.

Pe alte plaje, în special cele mai apropiate de apă, scoicile te împiedică să faci o plimbare desculț, ceea ce este frustrant.

Studiile științifice au relevat un nivel îngrijorător de poluare. O analiză recentă a constatat că plajele populare din România, precum Mamaia și Costinești, au concentrații semnificativ mai mari de microplastice în nisip, comparativ cu plajele bulgare. Această poluare este parțial legată de fluviul Dunărea, care depune zilnic tone de plastic în Marea Neagră și este exacerbată de traficul turistic intens.

Acesta nu este doar un rezultat de laborator; este ceva ce turiștii observă. În sondajele care compară cele două coaste, călătorii citează frecvent „plaje mai curate” și „apă de mare fără alge” ca motive principale pentru care aleg să petreacă vacanța în Bulgaria. Pentru familiile preocupate de sănătate și călătorii preocupați de mediu, acesta este un dezavantaj semnificativ pe care nicio viață de noapte nu îl poate compensa.

Concluzia? Deși litoralul românesc poate oferi momente de distracție și lux autentic, experiența generală pentru 2025 rămâne imprevizibilă. Este o destinație unde s-ar putea să plătești un preț premium doar pentru a fi întâmpinat cu servicii mediocre, o călătorie lungă până la o plajă aglomerată și preocupări legate de mediu greu de ignorat. Pentru un număr tot mai mare de turiști, acest risc nu mai merită prețul biletului de intrare.

Ce primești de fapt pentru banii tăi? Întrebarea despre calitate

O vacanță este mai mult decât o listă de costuri; este o experiență. Iar când vine vorba de calitatea acelei experiențe, decalajul dintre cele două țări devine și mai mare.

• Plaje imaculate vs. îngrijorări legate de poluare: Bulgaria are o reputație excelentă pentru litoralul său curat. În 2024, s-a clasat pe locul al doilea în Europa pentru calitatea „excelentă” a apei mării, cu un procent uimitor de 97,9% din apele sale care îndeplinesc cel mai înalt standard. Un număr record de plaje ale sale au fost premiate cu prestigiosul „Steagul Albastru” pentru curățenie și siguranță. Între timp, studiile științifice au relevat concentrații semnificativ mai mari de poluare cu microplastice pe plajele românești, în special în stațiuni populare precum Mamaia și Costinești. Pentru mulți, alegerea între a înota în ape curate premiate și ape cu poluare documentată este una simplă.
• Serviciu cu zâmbet  pe buze vs. Serviciu cu o ridicare din umeri: Feedback-ul turiștilor indică în mod constant o cultură a serviciilor mai profesională și primitoare în Bulgaria. Vizitatorii evidențiază adesea facilități mai bune, mai multe activități și chiar detalii atent gândite, cum ar fi personalul vorbitor de limba română în stațiunile populare. În schimb, nemulțumirea frecventă cu privire la litoralul românesc este că serviciile nu se potrivesc cu prețurile premium practicate, existând o atitudine care poate părea indiferentă în comparație cu standardele internaționale.
• Ceea ce vezi, este ceea ce primești: Există o percepție larg răspândită că ratingurile hoteliere din România nu sunt întotdeauna fiabile, o proprietate de 4 stele simțindu-se uneori mai degrabă ca o experiență de 3 stele. Bulgaria, după ce și-a construit litoralul pentru un public internațional, are un număr mult mai mare de hoteluri de 4 și 5 stele mai moderne care respectă așteptările globale.

Bulgaria sau România?

Cele două țărmuri de la Marea Neagră se adresează stilurilor de vacanță diferite.

Bulgaria și-a segmentat inteligent piața. Sunny Beach este capitala incontestabilă a petrecerilor, un centru masiv și vibrant, construit pentru o clientelă tânără și internațională care caută viață de noapte non-stop cu buget redus. Dar dacă acesta nu este stilul tău, poți merge în orașe mai liniștite și fermecătoare, cum ar fi

Sozopol sau Ravda, care sunt poziționate în mod deliberat ca refugii liniștite, prietenoase cu familiile, cu mâncare tradițională și o atmosferă relaxată.

Oferta României este mai puțin diversă. Mamaia este epicentrul glamourului și al petrecerilor, renumită pentru cluburile sale exclusiviste de plajă, precum LOFT și Fratelli, care atrag o mulțime șic și înstărită. Dar este, de asemenea, cunoscută ca fiind scumpă și aglomerată.

Vama Veche oferă o alternativă boemă, contraculturală, perfectă pentru studenți și spirite libere, dar chiar și acest paradis odinioară aspru vede prețurile crescând. Acest lucru oferă familiilor și celor care caută o evadare liniștită cu mai puține opțiuni distincte și moderne.

Verdictul pentru vacanța ta la malul Mării Negre din 2025

Așadar, unde ar trebui să rezervați o vacanță pentru vara anului 2025? Indiciile duc către câteva concluzii:

Dacă sunteți o familie cu buget redus sau oricine apreciază o vacanță lipsită de stres, previzibilă, cu plaje curate și servicii corecte, Bulgaria este campioana incontestabilă. Oferă un raport calitate-preț imbatabil, nu doar prin faptul că este mai ieftină, ci și prin oferirea unei experiențe all-inclusive de calitate superioară, care elimină incertitudinile financiare.

Dacă ideea ta despre o vacanță perfectă implică cluburi de plajă exclusiviste și pline de energie, alături de o mulțime plină de farmec, unde prețul nu contează, Mamaia își păstrează în continuare atractivitatea. Fii pregătit pentru prețul ridicat și pentru controversa continuă în jurul ideii dacă serviciile justifică cu adevărat costul.

Și dacă sunteți în căutarea unei petreceri boeme, non-stop, pe nisip, Vama Veche are încă un spirit unic. Dar nu vă așteptați să fie evadarea cu buget redus care era odinioară.

Pe măsură ce vă planificați escapada de vară din 2025, alegerea este mai clară ca niciodată. Un țărm s-a transformat într-o destinație internațională competitivă, axată pe valoare și calitate. Cealaltă se luptă cu o criză de identitate, percepând prețuri premium pentru un produs despre care mulți consideră că nu le mai satisface nevoile.

Așadar, unde îți vei pune prosopul vara aceasta? Ai făcut deja trecerea la sud? Împărtășește-ți gândurile și experiențele în comentariile de mai jos!

The post Litoral 2025: Bulgaria sau România? appeared first on Valahia.News.

Bulgaria, chiar peste graniță, este o destinație atractivă pentru înființarea de companii, oferind o cotă redusă de impozitare a profiturilor, apartenența la UE și un proces de înregistrare simplu. Iată un ghid complet despre cum pot românii să înființeze o companie în Bulgaria în 2025.

De ce să înființezi o companie în Bulgaria?

• Impozit pe profit redus: Bulgaria are o cotă fixă ​​de impozit pe profit de doar 10%, una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană.

• Apartenența la UE: Companiile înregistrate în Bulgaria beneficiază de acces deplin la piața unică a UE.

• Costuri de înființare și funcționare accesibile: Înregistrarea este ieftină, iar costul vieții și al forței de muncă este mult mai mic decât în ​​Europa de Vest.
• Forță de muncă calificată: Bulgaria oferă o forță de muncă multilingvă și înalt calificată, în special în domeniile IT și tehnic, la prețuri competitive.
• Înregistrare rapidă: Procesul poate fi finalizat în doar 1-3 săptămâni și poate fi adesea gestionat de la distanță prin intermediul unei procuri.

Ghid pas cu pas: Înființarea unei companii din Bulgaria

Pasul 1: Alegeți tipul de companie potrivit

• Societate cu răspundere limitată (OOD/EOOD): Cea mai populară pentru întreprinderile mici și mijlocii. Oferă răspundere limitată și este potrivită pentru acționari individuali sau multipli.
• Întreprindere individuală: Potrivită pentru antreprenorii individuali, dar implică răspundere personală nelimitată.
• Societate pe acțiuni (SA): Potrivită pentru întreprinderile mai mari care intenționează să atragă capital.

Majoritatea antreprenorilor români optează pentru un OOD (cu mai mulți acționari) sau un EOOD (cu un singur acționar).

Pasul 2: Selectați și rezervați numele companiei dvs.

• Numele trebuie să fie unic și să respecte convențiile de denumire bulgare.
• Verificați disponibilitatea prin intermediul Registrului Comerțului din Bulgaria.

Pasul 3: Pregătirea documentelor de înființare

• Act de constituire (pentru OOD/EOOD) sau documente de constituire.
• Documente de identitate pentru toți acționarii și directorii (copii pașaport/act de identitate).
• Adresă înregistrată în Bulgaria (poate fi un birou virtual).
• Dovada capitalului vărsat (minim 2 BGN, aproximativ 1 €).
• Descrierea activității comerciale.

Un avocat local sau un specialist în încorporare poate pregăti aceste documente în limba bulgară.

Pasul 4: Autentificarea notarială a documentelor și depunerea capitalului social

• Semnarea documentelor de constituire în fața unui notar bulgar (se poate face prin procură).
• Deschideți un cont escrow la o bancă bulgară și depuneți capitalul social minim.

Pasul 5: Înregistrarea companiei la Registrul Comerțului din Bulgaria

• Depuneți toate documentele la Registrul Comerțului (online sau personal).
• Înregistrarea este de obicei procesată în termen de 2-5 zile lucrătoare.

Pasul 6: Deschideți un cont bancar de business.

• Conversia contului escrow într-un cont de business obișnuit.
• Furnizați certificatul de înregistrare a companiei, actul constitutiv și datele de identificare ale reprezentanților autorizați.

Pasul 7: Înregistrarea pentru impozite și TVA

• Înregistrați-vă la Agenția Națională de Venituri pentru impozitul pe profit (cotă fixă ​​de 10%).
• Înregistrarea în scopuri de TVA este obligatorie dacă cifra de afaceri anuală depășește 25.600 EUR.
• Mențineți o contabilitate corectă și depuneți rapoarte financiare anuale.

Pasul 8: Configurarea contabilității și a conformității

• Angajați un contabil local pentru contabilitate, salarizare și respectarea legislației fiscale și a legislației muncii din Bulgaria.
• Asigurați respectarea continuă a declarațiilor anuale, a contribuțiilor la asigurările sociale și a reglementărilor muncii.

Poți înființa o companie bulgară de la distanță?

Da, întregul proces poate fi gestionat de la distanță prin acordarea unei împuterniciri unui avocat local sau unui agent de înregistrare. Acest lucru este deosebit de convenabil pentru românii care doresc să evite deplasările frecvente.

Costurile de înființare și funcționare a unei companii în Bulgaria

• Înregistrarea companiei: De obicei, costurile variază între 200 și 800 EUR, în funcție de taxele legale și notariale.
• Capital social: Minim 2 BGN (aproximativ 1 €).
• Birou virtual: Începând de la 200 €/an.
• Servicii de contabilitate: Între 50 și 150 EUR/lună, în funcție de volum și complexitate.
• Comisioane bancare: Variază în funcție de bancă; bănci digitale precum Wise și Revolut sunt disponibile și pentru nerezidenți.

Avantajele și dezavantajele înființării unei companii în Bulgaria

Având în vedere mediul fiscal din România din ce în ce mai puțin favorabil, Bulgaria oferă antreprenorilor români o alternativă rentabilă și conformă cu reglementările UE pentru înființarea de companii. Procesul este simplificat, accesibil și poate fi finalizat de la distanță, ceea ce îl face o alegere ideală pentru cei care doresc să își optimizeze impozitele și să se extindă pe piața UE.

Sunteți gata să faceți următorul pas? Consultați un specialist în înființarea de companii din Bulgaria pentru a asigura o configurare fără probleme și conformă.

The post Cum să înființezi o companie în Bulgaria: Ghid 2025 appeared first on Valahia.News.

Decizia a fost anunțată în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de interne ai UE la Bruxelles, pe 12 decembrie 2024. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că România și Bulgaria „aparțin pe deplin Spațiului Schengen”, întărind aspirațiile de lungă durată ale ambelor națiuni. să facă parte din acest cadru european vital.

Acest lucru vine după ani de opoziție din partea altor state UE, inclusiv a Austriei și, anterior, a Olandei, față de aderarea României la spațiul Schengen.

Impactul asupra comerțului și călătoriilor

Odată cu aderarea României la Schengen, controalele la frontierele terestre cu țările vecine precum Bulgaria și Ungaria vor fi eliminate. Se preconizează că această schimbare va reduce semnificativ timpul de așteptare a călătorilor și va spori eficiența generală a circulației transfrontaliere. Se anticipează că integrarea în Schengen va aduce beneficii economice substanțiale, inclusiv oportunități comerciale sporite și costuri logistice reduse pentru întreprinderile care operează în România.

Premierul Marcel Ciolacu a subliniat implicațiile pozitive pentru cetățenii români, menționând că această mișcare va crea noi oportunități de afaceri și locuri de muncă. Eliminarea controalelor la frontieră este de așteptat să faciliteze călătoriile mai ușoare pentru turiști și călători de afaceri, sporind atractivitatea României ca destinație.

Ultimul pas către integrarea deplină

Înainte de această decizie emblematică, România făcuse deja pași către integrarea Schengen prin aderarea la zona pentru frontierele aeriene și maritime la 31 martie 2024. Această fază anterioară a permis eliminarea controalelor la aeroporturi și porturi maritime, creând terenul pentru actualul anunț de membru deplin.

Călătoria către aderarea la Schengen nu a fost lipsită de provocări. România s-a confruntat cu diverse obstacole politice și preocupări din partea unor state membre UE cu privire la sistemul său judiciar și securitatea frontierelor. Cu toate acestea, reformele consecvente și angajamentul de a respecta standardele UE au deschis în cele din urmă calea către această realizare.

O perspectivă către viitor

Pe măsură ce România se pregătește să îmbrățișeze noul său statut în Spațiul Schengen, este pregătită să obțină beneficii sporite de conectivitate și creștere economică. Guvernul se concentrează pe asigurarea unei tranziții fără probleme și pe pregătirea adecvată a infrastructurii pentru a gestiona traficul crescut. În concluzie, aderarea României la Spațiul Schengen reprezintă un moment istoric pentru țară și pentru Uniunea Europeană în ansamblu. Subliniază importanța unității și cooperării între statele membre, subliniind totodată angajamentul României față de rolul său în Europa.

De la 1 ianuarie 2025, așteptarea crește pentru ceea ce va aduce acest nou capitol pentru România și cetățenii săi.

The post România se alătură spațiului Schengen: Consiliul JAI votează acceptarea României și Bulgariei appeared first on Valahia.News.

Statele Mării Negre, România, Turcia și Bulgaria s-au întâlnit cu oficiali din Georgia, Polonia și Ucraina în aprilie 2022 pentru a discuta despre curățarea Mării Negre de mine după ce Rusia a invadat Ucraina. Minele au fost lăsate plutind lângă porturile ucrainene pentru a împiedica acostarea navelor de război ruse. Din păcate, multe dintre ele au rămas pe linia de plutire, iar acum minele pun în pericol transportul maritim în Marea Neagră.

În luna august a acestui an, o astfel de mină ucraineană a explodat când a lovit un baraj în Costinești, România. Din fericire, incidentul nu s-a soldat cu victime, dar alte nave civile care navigau în Marea Neagră nu au avut același noroc.

Adresându-se reporterilor la o întâlnire de la Ankara, Guler a spus că „Inițiativa trilaterală” va include deocamdată doar România, Turcia și Bulgaria, iar miniștrii lor apărării plănuiesc să organizeze o ceremonie de semnare la Istanbul pe 11 ianuarie.

Din cauza războiului Ucraina-Rusia, există mine amplasate atât în porturile ucrainene, cât și în cele rusești. Acestea ajung în strâmtorile noastre din cauza curentului. Navele noastre de deminare vor efectua patrule constante până la punctul în care frontierele maritime ale României se termină.

Ministrul turc Yasar Guler despre operațiunile în curs ale Marinei Turce

Nu există statistici oficiale cu privire la numărul de mine care plutesc în Marea Neagră, dar experții spun că ar putea fi zeci. Misiunea pe care cele trei țări și-o asumă în ianuarie va face navigația la Marea Neagră mai sigură în următoarele luni.

The post România, Turcia, Bulgaria vor curăţa minele Marea Neagră de minele ucrainene appeared first on Valahia.News.

Tocmai, politicienii austrieci au declarat că ar putea oferi României intrare în Schengen cu granițe aeriene. Aceasta este doar o declarație, nu un act oficial, dar este prima dată când Austria pare să cedeze ceva României.

Scandalul Schengen a implicat România și Austria și a început când cancelarul austriac a refuzat să accepte extinderea Schengen. Refuzul a adus critici, nu numai din România, ci și din alte țări europene. De asemenea, românii au început să boicoteze companiile austriece și au refuzat să cumpere produse austriece.

România a verificat cu succes toate criteriile de aderare la spațiul Schengen încă din 2011. Cu toate acestea, anumite țări, cum ar fi Germania, Țările de Jos și Austria, au refuzat sistematic României să adere la Schengen. Unii și-au nuanțat poziția, dar Austria s-a opus acceptării în totalitate a României în spațiul economic liber.

Bulgaria se află într-o situație similară, iar politicienii bulgari chiar au sugerat ca cele două țări să creeze o „mică zonă Schengen” între ele.

Ce este în neregulă cu aderarea României la Schengen cu frontiere aeriene?

Nimic, întrucât turiştii români vor putea evita cozile în aeroporturi atunci când călătoresc în alte state membre Schengen. Și totul, căci acesta este doar un os aruncat de Austria României. Cu toate acestea, politicienii români au folosit acest lucru pentru a-și spori popularitatea și pentru a-și asuma succesul acestui gest al Austriei. Unul după altul, de stânga sau de dreapta, politicienii români au alergat din studio TV în studio TV pentru a arăta osul aruncat de austrieci și pentru a obține cât mai mult credit electoral din această poveste.

Cu toate acestea, adevărata problemă cu menținerea României și Bulgariei în afara spațiului Schengen este costul transportului rutier. Transportatorii suferă cel mai mult și pierd în jur de 2 miliarde EUR anual din cauza timpului pe care îl pierd la granițe.

Cât timp România se află în afara Schengen, companiile de transport de marfă au pierdut 18-22% din cifra de afaceri. La granița cu Ungaria se așteaptă uneori 10-12 ore în coloană, ceea ce înseamnă un program de conducere ratat, adică 9 ore. Dacă un camion este blocat la graniță, un program de conducere nu produce bani; produce doar pierderi.

Adrian Pop, Președintele Asociației Patronale a Transportatorilor „Europa 2002” în decembrie 2022

Deci, ce este de făcut? De ce acceptă România acest os? Politica este complicată și are nevoie de o înțelegere profundă, dar, fără îndoială, România negociază cu Austria și alte țări pentru accesul său la Schengen în spatele ușilor închise.

Transportul terestru mai are de așteptat, în măsura în care s-au finalizat până acum negocierile, dar aderarea aeriană este un prim pas către obiectivul final.

The post Austria aruncă României un os în scandalul aderării la Spațiul Schengen appeared first on Valahia.News.

Cred că imediat după decizia Consiliului JAI de anul trecut, decizia nedreaptă prin care ne-a fost respinsă intrarea din cauza Austriei și Olandei, prima persoană care a venit cu acest scenariu a fost colegul meu dl eurodeputat Marian-Jea Marinescu, care a spus că cele două guverne pot face foarte ușor notifica Comisia Europeană și desființa frontierele între statele noastre. Cred că e o măsură corectă pe care trebuie s-o aplicăm imediat. Aș merge mult mai departe, aș propune ca România, Bulgaria și Grecia să desființeze frontierele între ele pentru că nimeni nu ne poate îngrădi acest drept, trebuie doar notificată Comisia. Cred că acest demers pe care-l susțin și colegii din Bulgaria trebuie implementat imediat.

Eugen Tomac propune Micul Schengen

Furia împotriva companiilor austriece a continuat în România după ce statul occidental s-a opus admiterii României și Bulgariei la Schengen. Cu toate acestea, cetățenii nu pot face nimic, dar politicienii pot. Totuși, actualul Guvern nu pare să facă nimic, în afară de conferințe comune cu omologii lor austrieci, în cadrul cărora diplomații occidentali își bat joc de cei români și le spun că țara lor va sta mult mai mult la ușa Schengen.

E clar că avem parte de un abuz de putere din partea guvernului de la Viena, că în UE sunt 25 de guverne care spun că România și Bulgaria merită în Schengen, îndeplinesc criteriile, Comisia Europeană e cea care validează dacă îndeplinești criteriile sau nu și Comisia ne susține inclusiv în procesul pe care l-am deschis la CJUE. Comisia susține acest demers printr-o notă oficială transmisă către instanță, deci din acest punct de vedere cred că e absolut necesar să depășim această stare de neputință și să acționăm în limitele în care putem opera. Asta înseamnă să desființăm frontiera cu Bulgaria și aș merge mult mai departe, inclusiv Grecia, că românii circulă mult pe această rută

Europarlamentarul Eugen Tomac

România și Bulgaria și-ar putea desființa granițele de stat, dar includerea Greciei în ecuație este altceva. Chiar și așa, ideea ar putea arăta Uniunii Europene că țările est-europene, exact ca Polonia sau Ungaria, nu mai doresc acest tip de batjocură din partea birocraților de la Bruxelles.

The post Europarlamentar român propune înființarea Micului Spațiu Schengen: România, Bulgaria, Grecia appeared first on Valahia.News.

După cum a anunțat Crisis24.com, Asociația Națională a Producătorilor de Cereale din Bulgaria conduce proteste în patru puncte de trecere a frontierei cu România, în perioada 29-31 martie. Scopul acțiunii este de a cere guvernului să schimbe regulile privind importul de cereale din Ucraina, despre care activiștii susțin că subcotează producătorii interni. Punctele de trecere vizate sunt Vidin, Ruse, Kardam și Silistra; activiștii intenționează să folosească vehicule pentru a bloca zonele vamale și drumurile adiacente.

Protestele vor avea ca rezultat perturbări semnificative la punctele de trecere vizate, inclusiv întârzieri și posibilă suspendare a traficului prin punctele de trecere a frontierei. Autoritățile vor desfășura forțe de securitate suplimentare pentru a monitoriza protestele și pot încerca să disperseze protestatarii. Este posibil ca acțiunile să rămână pașnice, deși sunt posibile ciocniri izolate între activiști și serviciile de securitate sau cu utilizatorii nemulțumiți ai drumurilor.

Nu numai fermierii bulgari, ci și fermierii români și polonezi sunt nemulțumiți de decizia de a permite exportul produselor ucrainene în Uniunea Europeană. Prețurile scăzute și calitatea scăzută fac ca cerealele ucrainene să inunde piața în locul cerealelor bulgărești, poloneze și românești de calitate superioară, dar cu prețuri mai mari.

Nu numai atât, dar sumele alocate celor trei țări de Uniunea Europeană pentru acoperirea costurilor pierderilor sunt ridicole: Polonia va primi 30 de milioane de euro, Bulgaria va primi 16 milioane, iar România va primi cei mai puțini bani, 10 milioane de euro. Se pare că, după protestele fermierilor români, UE a decis să mărească fondurile către România, dar încă urmează să vină un anunț oficial de la Bruxelles.

În februarie, fermierii români au cerut Uniunii Europene să impună controale la frontieră pentru cerealele ucrainene, acestea fiind scutite de astfel de verificări. Acest lucru permite produselor ucrainene cu pesticide să intre pe piața europeană.

The post Fermierii bulgari protestează la punctele de trecere ale frontierei cu România împotriva exporturilor de cereale ieftine din Ucraina appeared first on Valahia.News.

Editura locală română defapt.ro a preluat ancheta și a arătat că Romarm, compania de stat a României și principal furnizor de tehnici și servicii de apărare, a cumpărat rachete ruginite din Belarus prin Bulgaria și le-a trimis în Ucraina.

După ce ucrainenii au descoperit că li s-au dat muniție învechită, ruginită, care nu putea fi folosită în luptă cu forțele ruse, afacerea cu armele pentru Ucraina – care fusese menținută secretă atât de guvernul român, cât și de cea bulgară – a fost făcută publică. Muniția refuzată a fost trimisă înapoi în România și apoi în Bulgaria.

Întrebat de jurnaliştii români, directorul Romarm, Gabriel Tutu, nu a recunoscut că a avut loc această procedură comercială.

De la începutul războiului dintre Ucraina și Rusia, țările NATO au ajutat Ucraina cu arme să facă față conflictului. Deși autoritățile de la București au modificat recent legea pentru a le permite să dea arme de foc, România și Bulgaria sunt printre puținele națiuni care nu au recunoscut oficial că livrează arme forțelor ucrainene. Potrivit unor surse oficiale, România a donat doar combustibil, veste antiglonț, căști și alte echipamente militare în valoare de trei milioane de euro.

Întrebat despre donațiile de muniție ale României, președintele Klaus Johannis a spus doar că războiul este aproape de România și este înțelept să nu i se înmâneze adversarului informații vitale.

După ce jurnaliştii bulgari de pe portalul Bivol au publicat o anchetă care a dovedit că Bulgaria a furnizat armament Ucrainei prin intermediul companiei de stat româneşti, deţinută de Ministerul Economiei din România, secretul autorităţilor de la Bucureşti a devenit fără valoare.

Ce sa întâmplat mai exact?

Rachetele au fost expediate în Ucraina de către Romarm. Jurnaliştii bulgari au estimat valoarea muniţiei la aproape 200 de milioane de dolari. Pe lângă obuzele de 122, 130 și 152 mm, ei au menționat că sunt rachete de 122 mm pentru sistemele Grad.

Un astfel de caz a fost expus pe Twitter chiar de Ukraine Weapons Tracker. Potrivit Ukraine Weapons Tracker, este posibil ca armele românești să fi fost transferate către armata ucraineană, care a urmărit dezvoltarea armamentului ambelor părți încă de la începutul conflictului. În România sunt șase obuziere, dar toate au fost scoase din funcțiune din 2005.

Așa-zisele rachete în valoare de 200 de milioane USD nu au fost menționate de niciunul dintre guvernele române sau bulgare ca ajutor militar pentru Ucraina.

Autoritățile române nu au comentat încă acest caz delicat. Problema, potrivit surselor, era că muniția avea ca utilizatori finali compania bulgară și statul bulgar. Într-un asemenea context, muniția nu trebuia să părăsească teritoriul bulgar, darămite să fie trimisă într-o zonă de conflict.

The post Presa bulgară: Bulgaria vinde Ucrainei arme ruginite prin intermediul companiei românești appeared first on Valahia.News.

În contextul conflictului în curs din Ucraina, relația dintre guvernele român și bulgar s-a consolidat pentru a îmbunătăți cooperarea în regiunea balcanică.

Premierul bulgar Kiril Petkov s-a întâlnit cu colegul său român Nicolae Ciucă la București pe 29 aprilie pentru a aborda acest proiect și alte domenii de cooperare bilaterală și regională. Proiectele de infrastructură și problema energetică au fost temele de conversație între cei doi oficiali.

Potrivit presei locale, Bulgaria a propus dezvoltarea unui parc eolian marin cooperant în Marea Neagră, lângă orașul de coastă nordic Shabla.

Investitorii danezi și germani cu experiență relevantă în proiecte și-au exprimat deja interesul pentru o astfel de posibilă dezvoltare. Cu toate acestea, lipsa unui cadru de reglementare este acum cel mai important obstacol.

După cum a raportat SeeNews, Bulgaria are un potențial eolian offshore de 116 GW, din care doar aproximativ 26 GW pot fi produși în acest moment. Europa are aproximativ 116 parcuri eoliene offshore instalate în 12 țări, cu cea mai mare parte a capacității în zonele Mării Nordului. Mai multe țări, în special Polonia, Grecia și statele baltice Estonia, Letonia și Lituania, încep să-și deschidă mările teritoriale către parcuri eoliene offshore plutitoare și fixe.

UE a publicat o foaie de parcurs pentru îmbunătățirea capacității de energie regenerabilă offshore la sfârșitul anului 2020, pentru a ajunge la 60 GW până în 2030 și 300 GW până în 2050. Decizia va ajuta foarte mult blocul să se îndepărteze de gazul rusesc, mai ales acum că Gazprom s-a oprit. aprovizionând Polonia şi Bulgaria.

WPD Offshore, o companie germană de energie regenerabilă, a anunțat intenția de a construi două parcuri eoliene de 1,9 GW în apele Mării Negre din România în februarie. Luna trecută, WPD a declarat presei din Sofia că intenționează două proiecte de parcuri eoliene de 75-100 MW lângă orașul bulgar Balcic, pe malul de nord al Mării Negre.

The post România și Bulgaria vor colabora la proiecte de energie și infrastructură appeared first on Valahia.News.

Principalul subiect de discuție a fost situația gravă de securitate generată de agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei și lupta împotriva efectelor multiple ale acesteia. Personalitățile politice au discutat despre importanța punerii în funcțiune a unei interconexiuni de gaz Bulgaria-Grecia pentru a reduce dependența acestora de aprovizionarea cu gaze rusești.

În contextul excluderii Rusiei din comerțul UE și al nevoii tot mai mari a României de a reduce dependența energetică de Federația Rusă, Președintele României și Președintele Bulgariei au subliniat într-o conferință de presă importanța diversificării energetice și a rutelor de transport.

De asemenea, Președintele României a menționat nevoia critică de operaționalizare a interconexiunii Bulgaria-Grecia care, odată finalizată, va putea conecta gazoductul BRUA pentru a face funcțional Coridorul Vertical de Gaze. BRUA este un proiect pentru o conductă care leagă sistemele de transport de gaze din Bulgaria, România, Ungaria și Austria.

Klaus Johannis a adăugat că a vorbit cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis în timpul vizitei sale în România și despre necesitatea ca interconexiunea să funcționeze cât mai curând posibil. Există promisiuni că până la sfârșitul acestui an, interconectorul va fi funcțional.

Pe de altă parte, lucrăm la alte rute alternative de alimentare cu gaze și suntem în negocieri avansate cu mai multe surse. Este clar că până la începutul iernii 2022 și 2023 trebuie să avem alternative viabile care să ne asigure gaz pentru iarna care vine.

Klaus Iohannes, Președintele României

Săptămâna trecută, presa bulgară a citat un înalt oficial de la ICGB (Gas Interconnector Greece-Bulgaria), compania care dezvoltă racordul de gaz, spunând că începerea interconexiunii dintre Grecia și Bulgaria ar putea începe să fie amânată până în toamnă. ICGB încă își propune să aibă interconectorul operațional până la 1 iulie 2022. Cu toate acestea, termenul limită este o provocare uriașă, a spus oficialul, adăugând că există și o mare presiune pe piață pentru ca racordul de gaz să funcționeze.

O nouă platformă de tranzacționare a gazelor din Grecia va funcționa pe 21 martie, îmbunătățind conectivitatea și securitatea aprovizionării în regiune pe fondul piețelor globale agitate. Noua platformă de tranzacționare greacă se va alătura Hub-ului de gaz balcanic din Bulgaria și Platformei bulgare de tranzacționare a energiei și celor trei platforme de tranzacționare a energiei din România, și anume BRM, OPCOM și Tradex.

The post România și Bulgaria vor importa GPL prin interconectarea cu Grecia appeared first on Valahia.News.