Bulgaria, chiar peste graniță, este o destinație atractivă pentru înființarea de companii, oferind o cotă redusă de impozitare a profiturilor, apartenența la UE și un proces de înregistrare simplu. Iată un ghid complet despre cum pot românii să înființeze o companie în Bulgaria în 2025.

De ce să înființezi o companie în Bulgaria?

• Impozit pe profit redus: Bulgaria are o cotă fixă ​​de impozit pe profit de doar 10%, una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană.

• Apartenența la UE: Companiile înregistrate în Bulgaria beneficiază de acces deplin la piața unică a UE.

• Costuri de înființare și funcționare accesibile: Înregistrarea este ieftină, iar costul vieții și al forței de muncă este mult mai mic decât în ​​Europa de Vest.
• Forță de muncă calificată: Bulgaria oferă o forță de muncă multilingvă și înalt calificată, în special în domeniile IT și tehnic, la prețuri competitive.
• Înregistrare rapidă: Procesul poate fi finalizat în doar 1-3 săptămâni și poate fi adesea gestionat de la distanță prin intermediul unei procuri.

Ghid pas cu pas: Înființarea unei companii din Bulgaria

Pasul 1: Alegeți tipul de companie potrivit

• Societate cu răspundere limitată (OOD/EOOD): Cea mai populară pentru întreprinderile mici și mijlocii. Oferă răspundere limitată și este potrivită pentru acționari individuali sau multipli.
• Întreprindere individuală: Potrivită pentru antreprenorii individuali, dar implică răspundere personală nelimitată.
• Societate pe acțiuni (SA): Potrivită pentru întreprinderile mai mari care intenționează să atragă capital.

Majoritatea antreprenorilor români optează pentru un OOD (cu mai mulți acționari) sau un EOOD (cu un singur acționar).

Pasul 2: Selectați și rezervați numele companiei dvs.

• Numele trebuie să fie unic și să respecte convențiile de denumire bulgare.
• Verificați disponibilitatea prin intermediul Registrului Comerțului din Bulgaria.

Pasul 3: Pregătirea documentelor de înființare

• Act de constituire (pentru OOD/EOOD) sau documente de constituire.
• Documente de identitate pentru toți acționarii și directorii (copii pașaport/act de identitate).
• Adresă înregistrată în Bulgaria (poate fi un birou virtual).
• Dovada capitalului vărsat (minim 2 BGN, aproximativ 1 €).
• Descrierea activității comerciale.

Un avocat local sau un specialist în încorporare poate pregăti aceste documente în limba bulgară.

Pasul 4: Autentificarea notarială a documentelor și depunerea capitalului social

• Semnarea documentelor de constituire în fața unui notar bulgar (se poate face prin procură).
• Deschideți un cont escrow la o bancă bulgară și depuneți capitalul social minim.

Pasul 5: Înregistrarea companiei la Registrul Comerțului din Bulgaria

• Depuneți toate documentele la Registrul Comerțului (online sau personal).
• Înregistrarea este de obicei procesată în termen de 2-5 zile lucrătoare.

Pasul 6: Deschideți un cont bancar de business.

• Conversia contului escrow într-un cont de business obișnuit.
• Furnizați certificatul de înregistrare a companiei, actul constitutiv și datele de identificare ale reprezentanților autorizați.

Pasul 7: Înregistrarea pentru impozite și TVA

• Înregistrați-vă la Agenția Națională de Venituri pentru impozitul pe profit (cotă fixă ​​de 10%).
• Înregistrarea în scopuri de TVA este obligatorie dacă cifra de afaceri anuală depășește 25.600 EUR.
• Mențineți o contabilitate corectă și depuneți rapoarte financiare anuale.

Pasul 8: Configurarea contabilității și a conformității

• Angajați un contabil local pentru contabilitate, salarizare și respectarea legislației fiscale și a legislației muncii din Bulgaria.
• Asigurați respectarea continuă a declarațiilor anuale, a contribuțiilor la asigurările sociale și a reglementărilor muncii.

Poți înființa o companie bulgară de la distanță?

Da, întregul proces poate fi gestionat de la distanță prin acordarea unei împuterniciri unui avocat local sau unui agent de înregistrare. Acest lucru este deosebit de convenabil pentru românii care doresc să evite deplasările frecvente.

Costurile de înființare și funcționare a unei companii în Bulgaria

• Înregistrarea companiei: De obicei, costurile variază între 200 și 800 EUR, în funcție de taxele legale și notariale.
• Capital social: Minim 2 BGN (aproximativ 1 €).
• Birou virtual: Începând de la 200 €/an.
• Servicii de contabilitate: Între 50 și 150 EUR/lună, în funcție de volum și complexitate.
• Comisioane bancare: Variază în funcție de bancă; bănci digitale precum Wise și Revolut sunt disponibile și pentru nerezidenți.

Avantajele și dezavantajele înființării unei companii în Bulgaria

Având în vedere mediul fiscal din România din ce în ce mai puțin favorabil, Bulgaria oferă antreprenorilor români o alternativă rentabilă și conformă cu reglementările UE pentru înființarea de companii. Procesul este simplificat, accesibil și poate fi finalizat de la distanță, ceea ce îl face o alegere ideală pentru cei care doresc să își optimizeze impozitele și să se extindă pe piața UE.

Sunteți gata să faceți următorul pas? Consultați un specialist în înființarea de companii din Bulgaria pentru a asigura o configurare fără probleme și conformă.

The post Cum să înființezi o companie în Bulgaria: Ghid 2025 appeared first on Valahia.News.

De ce să înființezi o companie în Dubai?

Dubai rămâne unul dintre cele mai atractive huburi din lume pentru antreprenori. Cu proprietate străină 100% disponibilă pentru majoritatea tipurilor de afaceri și absența continuă a impozitului pe venit personal, este un magnet pentru fondatorii internaționali. Adaugă la asta o infrastructură de top, acces comercial direct către Europa, Asia și Africa și o economie orientată spre tehnologie — Dubai este mai mult decât o destinație, este o rampă de lansare.

Pasul 1: Alege activitatea ta economică

Fiecare afacere în Dubai trebuie să își definească clar activitatea principală. Indiferent dacă lansezi o firmă de consultanță, deschizi un magazin online sau creezi un brand de logistică, activitatea declarată va determina forma legală și tipul de licență necesare.

Unele dintre cele mai căutate activități în 2025 includ comerțul electronic, fintech-ul, importul/exportul și serviciile de wellness.

Pasul 2: Alege jurisdicția potrivită

Ai trei opțiuni principale pentru înființarea unei companii în Dubai: zona continentală (mainland), zona liberă (free zone) și offshore. Fiecare are un scop specific și oferă avantaje proprii.

Companiile din zona continentală permit comerțul liber în toată Emiratele Arabe Unite și eligibilitate pentru contracte guvernamentale. Din 2021, multe sectoare permit deținere străină 100% fără a fi necesar un sponsor local.

Companiile din zonele libere beneficiază de scutiri de taxe, deținere integrală străină, repatrierea capitalului și un proces de înființare accelerat. Sunt ideale pentru comerțul internațional și afacerile care nu au nevoie de prezență pe piața locală din EAU.

Structurile offshore, precum cele din Ras Al Khaimah (RAK) sau JAFZA, sunt ideale pentru protejarea activelor sau deținerea investițiilor internaționale, însă nu pot desfășura activități comerciale directe în EAU.

Pasul 3: Alege structura juridică

Dubai oferă o gamă flexibilă de structuri juridice pentru companii. Un SRL (LLC) este cea mai comună formă pentru afacerile operaționale, în timp ce entitățile din zonele libere (FZE) sunt potrivite pentru fondatorii individuali. Filialele sunt disponibile pentru companiile străine care doresc să se extindă în regiune. Alegerea influențează responsabilitatea juridică, cerințele de conformitate și costurile.

Pasul 4: Înregistrează o denumire comercială

Denumirea companiei tale trebuie să fie unică, să respecte standardele locale și să reflecte activitatea desfășurată. Înregistrarea se face prin Departamentul de Dezvoltare Economică (DED) pentru companiile din zona continentală sau prin autoritatea corespunzătoare a zonei libere.

Pasul 5: Solicită aprobarea inițială

După rezervarea denumirii, vei solicita aprobarea inițială prin depunerea documentelor acționarilor și a planului de afaceri. Această etapă confirmă că activitatea propusă și modelul de business respectă reglementările din EAU.

Pasul 6: Redactează Actul Constitutiv (MOA)

Acest document stabilește structura de proprietate a companiei și responsabilitățile de management. Este obligatoriu pentru SRL-uri și ajută la clarificarea rolurilor fiecărui asociat.

Pasul 7: Alege un spațiu pentru sediu

Poți alege între un spațiu fizic sau un birou flexibil/virtual, mai ales dacă activezi într-o zonă liberă. Unele zone libere oferă pachete complete care includ licența, sediul și cote de vize.

Pasul 8: Obține aprobările finale și achită taxele

După ce ai toate documentele pregătite și sediul stabilit, vei depune totul pentru aprobarea finală de la autoritățile guvernamentale. Acest pas include plata taxelor de licență, înregistrare și imigrare. După finalizare, vei primi licența oficială de funcționare.

Pasul 9: Înregistrează-te pentru TVA (dacă este cazul)

Dacă cifra ta de afaceri anuală depășește 375.000 AED, înregistrarea pentru TVA devine obligatorie. Procesul se face prin portalul Autorității Fiscale Federale.

Pasul 10: Deschide un cont bancar pentru companie

Deschiderea unui cont bancar de companie presupune depunerea licenței, a actului constitutiv, dovezii sediului și documentelor acționarilor. Din cauza reglementărilor stricte, băncile din EAU aplică verificări riguroase. Un consultant de afaceri te poate ajuta să parcurgi procesul rapid și corect.

Cât costă să înființezi o companie în Dubai?

Deși sumele exacte variază în funcție de jurisdicție și tipul afacerii, iată cu ce buget ar trebui să pornești în 2025:

Licența de afaceri costă între 3.000 și 7.000 USD, în funcție de activitate și de alegerea unei structuri în zona continentală sau liberă. Dacă alegi un pachet flexibil cu cerințe minime de infrastructură, un birou partajat sau de tip flexi-desk într-o zonă liberă pornește de la 2.000 USD/an, ajungând până la 5.000 USD pentru locațiile premium.

Înregistrarea denumirii comerciale este destul de accesibilă, variind între 150 și 300 USD. De asemenea, trebuie să iei în calcul vizele de rezidență și examenele medicale, care costă între 1.000 și 1.500 USD per solicitant, inclusiv pentru fondatorul sau managerul companiei.

Pentru conturile bancare de companie, unele bănci percep un comision unic de deschidere de până la 500 USD, în special pentru acționarii străini. Pot exista și cerințe legate de soldul minim lunar.

Nu uita că acestea sunt costurile de bază. Alte cheltuieli suplimentare pot include servicii PRO, taxe legale, coduri vamale sau cote suplimentare de vize.

Taxarea pentru companiile din Dubai în 2025: Ce trebuie să știi

EAU rămâne un stat prietenos din punct de vedere fiscal, însă anul 2025 vine cu câteva reguli esențiale pe care trebuie să le cunoști:

• Impozitul pe profit de 9% se aplică veniturilor nete ce depășesc 375.000 AED. Dacă îți desfășori activitatea într-o zonă liberă eligibilă și respecți cerințele de conformitate, poți beneficia în continuare de o rată de 0%.
• Impozitul pe venit personal nu există în EAU.
• TVA-ul de 5% se aplică majorității bunurilor și serviciilor și necesită înregistrare în termen dacă depășești pragul de venit stabilit.

Lansează-ți compania cu ajutorul experților

Dubai oferă un potențial extraordinar – însă procesul poate deveni copleșitor dacă îl parcurgi de unul singur. De la alegerea celei mai potrivite zone libere până la gestionarea eventualelor întârzieri birocratice, sprijinul unui expert poate face toată diferența.

Colaborăm cu cei mai buni consultanți locali care îți pot accelera lansarea, evita greșelile și se pot ocupa de documentație, licențiere și contul bancar – de la început până la final.

Ești pregătit să-ți lansezi compania în Dubai?

Solicită o consultație gratuită cu experții noștri în înființarea de companii în Dubai și începe drumul spre succesul global cu taxe optimizate.

The post Cum să înființezi o companie cu zero taxe în Dubai: Ghid complet pentru 2025 appeared first on Valahia.News.

Această decizie, luată la 24 ianuarie 2025, urmează unei perioade tumultoase marcate de anularea alegerilor prezidențiale din cauza acuzațiilor de ingerință rusă, care a lăsat națiunea să se confrunte cu o incertitudine instituțională semnificativă. De asemenea, S&P este a doua agenție de rating care a retrogradat perspectiva României după ce Fitch a făcut același lucru la mijlocul lunii decembrie.

Agenția de rating de credit a menținut ratingul datoriei pe termen lung în valută a României la BBB-, cel mai scăzut nivel de rating de investiții. Cu toate acestea, perspectivele negative indică o potențială retrogradare în cazul în care guvernul nu reușește să abordeze deficitul său bugetar în creștere, care se estimează că va depăși 8,5% din PIB în 2024. Această situație fiscală alarmantă contrastează puternic deficitul mediu al Uniunii Europene, stârnind îngrijorări atât în ​​rândul investitorilor, cât și al analiștilor.

Peisajul politic al României a fost complicat și mai mult de viitoarea reluare a alegerilor prezidențiale programate pentru mai 2025. Fragmentarea politică recentă a împiedicat capacitatea guvernului de a implementa politici fiscale eficiente, făcând din ce în ce mai dificilă elaborarea unui buget credibil pentru a reduce deficitul. la 7% din producția economică în acest an.

Ministrul de Finanțe, Barna Tanczos, a subliniat că o acțiune rapidă este esențială pentru a restabili încrederea investitorilor și pentru a stabiliza economia. Comisia Europeană a aprobat planul României de a-și reduce treptat deficitul bugetar la sub 3% până în 2030; cu toate acestea, analiștii avertizează că atingerea acestui obiectiv se poate dovedi dificilă fără reforme fiscale semnificative sau reduceri de cheltuieli.

Guvernul este de așteptat să-și prezinte bugetul pentru 2025 în curând. Totuși, a indicat că nu vor fi incluse creșteri semnificative de taxe – o abordare pe care mulți o consideră insuficientă, având în vedere provocările fiscale actuale.

Schimbarea perspectivei S&P este un semnal de avertizare critic cu privire la traiectoria economică a țării. Comunitatea internațională va urmări îndeaproape modul în care conducerea României răspunde acestor provocări în lunile următoare, mai ales în timp ce se pregătește pentru o nouă rundă de alegeri care ar putea influența și mai mult stabilitatea politică și economică a acesteia.

The post S&P reduce perspectiva României appeared first on Valahia.News.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a susținut propunerea Bulgariei de a interzice importul de ouă din Ucraina începând cu 23 septembrie anul acesta în cadrul Consiliului AgriFish și a cerut deja Comisiei Europene o soluție pentru a proteja fermierii europeni de prețurile de dumping din Ucraina, potrivit unui comunicat de presă de la MADR.

Este nevoie de o intervenție a Comisei Europene în privința importurilor ucrainene de ouă și carne de pasăre, ținând cont de faptul că fermierilor noștri le sunt impuse anumite condiționalități cu privire la creșterea păsărilor, care presupun costuri mult mai mari în comparație cu cele ale fermierilor din afara Uniunii Europene. Așteptăm o decizie rapidă a Comisiei Europene, însă le transmit fermierilor că noi suntem pregătiți să aplicăm mecanismul de licențiere a importurilor, pe care deja l-am aplicat cu succes în cazul importurilor de cereale, zahăr și făină

Ministrul Agriculturii Florin Barbu despre interzicerea importurilor din Ucraina

Uniunea Europeană a ridicat restricțiile la importul de produse agricole din Ucraina ca urmare a ofensivei militare a Rusiei. Acesta precizează că au fost stabilite excepții și derogări pentru statele membre limitrofe cu Ucraina, inclusiv introducerea licențelor pentru anumite categorii de produse agroalimentare.

The post România se pregătește să interzică importurile de ouă și păsări din Ucraina appeared first on Valahia.News.

• reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an, începând cu data de 8 august 2024;
• reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an, de la 7,75 la sută pe an, și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an, de la 5,75 la sută pe an;
• menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit

Rata anuală a inflației a continuat să se reducă în iunie 2024, coborând la 4,94 la sută, sub nivelul prognozat, de la 5,12 la sută în luna mai, ca urmare a scăderilor de dinamică consemnate de inflația de bază și de prețul combustibililor, contrabalansate parțial ca impact de creșterea prețului gazelor naturale.

Față de luna martie, rata anuală a inflației s-a redus în iunie mai mult decât s-a anticipat, diminuându-se cu 1,67 puncte procentuale (de la 6,61 la sută), în principal ca efect al ieftinirii substanțiale a energiei pe ansamblul trimestrului II, îndeosebi a gazelor naturale, sub influența modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum și pe fondul continuării scăderii dinamicii prețurilor alimentelor.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat descreșterea în trimestrul II, inclusiv în raport cu previziunile, coborând la 5,7 la sută în iunie, de la 7,1 la sută în martie 2024. Decelerarea a avut ca determinanți și în acest interval efecte de bază dezinflaționiste și corecții descendente ale cotațiilor mărfurilor. Influențe suplimentare au decurs din scăderea dinamicii prețurilor importurilor și din reintrarea pe un trend ușor descrescător a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt. În sens opus au acționat moderat majorările de costuri unitare cu forța de muncă consemnate în primele luni ale anului curent, transferate, cel puțin parțial, asupra unor prețuri de consum, inclusiv pe fondul unei cereri robuste de bunuri.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 5,3 la sută în iunie, de la 6,7 la sută în martie 2024. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC s‑a redus la 7,2 la sută în iunie, de la 8,5 la sută în martie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în iunie 2024 la 7,3 la sută, de la 8,3 la sută în martie 2024.

Activitatea economică a crescut cu 0,7 la sută în trimestrul I 2024, mai puțin decât s-a anticipat, astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar așteptărilor.

Totodată, față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a redus semnificativ în trimestrul I 2024, la 0,5 la sută, de la 3,0 la sută în precedentele trei luni. Descreșterea a fost determinată de această dată în principal de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală a înregistrat o scădere deosebit de amplă, de la nivelul de două cifre foarte ridicat atins în trimestrul IV 2023, în timp ce consumul gospodăriilor populației a continuat să-și accelereze creșterea în termeni anuali.

Evoluția exportului net și-a accentuat influența contracționistă în trimestrul I 2024, în condițiile majorării ușoare a ecartului dintre variația pozitivă a volumului importurilor de bunuri și servicii și cea negativă a volumului exporturilor. Deficitul balanței comerciale și-a mărit doar marginal dinamica anuală, iar cel de cont curent și-a redus-o considerabil față de trimestrul precedent, inclusiv ca efect al accelerării puternice a creșterii în termeni anuali a excedentului balanței veniturilor secundare, în principal pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Cele mai recente date și analize indică o creștere ceva mai solidă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II 2024 decât s-a previzionat anterior, implicând o creștere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut.

Astfel, în aprilie-mai, vânzările cu amă­nuntul și cele auto-moto și-au accelerat creșterea în termeni anuali față de trimestrul precedent, producția în industria prelucrătoare s-a revigorat ușor, iar dinamica volumului lucrărilor de construcții a urcat consistent în teritoriul pozitiv, după scăderea la o valoare negativă considerabilă pe ansamblul primelor trei luni ale anului. Variația anuală a importurilor de bunuri și servicii a continuat însă să-și mărească ecartul pozitiv față de cea a exporturilor, crescând relativ mai pronunțat, astfel încât deficitul comercial, precum și cel de cont curent și-au accelerat puternic creșterea în primele două luni din trimestrul II în raport cu aceeași perioadă a anului anterior.

Pe piața muncii, efectivul salariaților din economie s-a redus semnificativ în luna mai, după creșterea considerabilă consemnată în aprilie, iar rata șomajului BIM s-a mărit gradual în intervalul aprilie-iunie, până la 5,5 la sută – nivel inferior mediei de 5,6 la sută din a doua jumătate a anului trecut. În același timp, sondajele de specialitate au indicat în iulie intenții mai moderate de angajare pe orizontul foarte scurt de timp decât în trimestrul precedent, precum și un deficit de forță de muncă în scădere, față de cel în creștere raportat de companii în primele două trimestre din acest an. Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal și mai cu seamă cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie au înregistrat o scădere pe ansamblul intervalului aprilie-mai, rămânând însă înalte.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au scăzut în prima decadă a lunii iulie sub impulsul reducerii de către BNR a ratei dobânzii-cheie și a ratelor dobânzilor la facilitățile permanente, iar apoi au rămas constante. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat s‑au reînscris în debutul lunii și s-au menținut ulterior pe o traiectorie general descrescătoare – relativ în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune –, în contextul așteptărilor revizuite ale investitorilor privind traiectoria ratei dobânzii Fed, cu impact și asupra apetitului global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o corecție descendentă în prima parte a lunii iulie și a rămas apoi relativ stabil, pentru ca spre finele intervalului să urce la valorile mai înalte prevalente în trimestrul II, pe fondul creșterii volatilității pe piețele financiare internaționale, inclusiv ca urmare a escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit la 6,7 la sută în iunie, de la 5,7 la sută în luna mai, în condițiile în care componenta în lei a continuat să-și accelereze creșterea, în principal pe seama evoluțiilor de pe segmentul societăților nefinanciare, iar ritmul celei în valută și-a prelungit traiectoria ușor ascendentă, dar fluctuantă. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a crescut la 69,1 la sută în iunie, de la 68,8 la sută în mai.

În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2024, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Prognoza actualizată relevă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației pe o traiectorie mai joasă decât cea evidențiată în proiecția precedentă, mai cu seamă pe orizontul apropiat de timp. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să coboare la finele anului curent și în trimestrul I 2025 la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior, iar după o creștere temporară în trimestrul II 2025 să revină și să se mențină până la capătul orizontului proiecției ușor sub limita de sus a intervalului țintei, implicit la niveluri ceva mai joase decât cele din precedenta prognoză.

Descreșterea ratei anuale a inflației va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, a căror acțiune dezinflaționistă va rămâne mai intensă pe termen scurt decât s-a previzionat anterior, sub impactul efectelor de bază și al modificărilor legislative din domeniul energiei. Acestuia i se vor alătura influențele așteptate să vină pe întregul orizont de prognoză din descreșterea anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt și din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, precum și din restrângerea foarte ușoară a excedentului de cerere agregată, relativ în linie cu previziunile precedente.

Incertitudini și riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuția bugetară din primele șase luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare, în contextul planului fiscal-structural pe termen mediu prezumat a fi transmis CE în toamna acestui an. O sursă de incertitudini și riscuri însemnate rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative sunt asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, pe fondul modificărilor legislative și al secetei prelungite din acest an, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, în contextul tensiunilor geopolitice.

Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze și războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa. Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

Având în vedere ameliorarea semnificativă a perspectivei apropiate a inflației în raport cu prognoza precedentă, dar și în condițiile incertitudinilor încă ridicate asociate previziunilor pe orizontul mai îndepărtat de timp, Consiliul de administrație al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an, începând cu data de 8 august 2024. Totodată, s-a decis reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an, de la 7,75 la sută pe an, și reducerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an, de la 5,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

The post BNR reduce rata de politică monetară la 6,5% appeared first on Valahia.News.

Aceasta este concluzia celui mai recent studiu realizat despre rentabilitatea companiilor românești.

Top 50 cele mai profitabile companii românești

• 1. Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica SA din București

A realizat în 2023 un profit de aproape 6,3 miliarde de lei.

Firma are ca obiect de activitate „producția de energie electrică”. A realizat o cifră de afaceri de aproape 12,3 miliarde de lei, având 3.461 de angajați. Acționarul principal este statul român prin Ministerul Energiei (80,0561%).

2. OMV Petrom SA din București

A realizat în 2023 un profit de 3,94 miliarde de lei.

Firma are ca obiect de activitate „extracția petrolului brut” și a înregistrat o cifră de afaceri de peste 33,8 miliarde de lei, având 7.228 de angajați. Acționarul principal este OMV Aktiengesellschaft din Austria (51,1568%).

3. Societatea Națională de Gaze Naturale „Romgaz” SA din Mediaș

A realizat în 2023 un profit de peste 2,6 miliarde de lei.

Firma are ca obiect de activitate „extracția gazelor naturale”. A înregistrat o cifră de afaceri de peste 8,6 miliarde de lei, având 5.287 de angajați. Acționarul principal este Ministerul Energiei (70,007109%).

4. Societatea Națională Nuclearelectrica SA din București

A realizat în 2023 un profit de peste 2,5 miliarde de lei.

Firma are ca obiect de activitate „producția de energie electrică”. A înregistrat o cifră de afaceri de peste 7,4 miliarde de lei, având 2.352 de angajați. Acționarul principal este Ministerul Energiei (82,4981%).

5. Paval Holding SRL din Bacău

A realizat în 2023 un profit de 2,3 miliarde de lei.

Firma are ca obiect de activitate „activități ale holdingurilor” și nu a înregistrat o cifră de afaceri pentru că societatea este folosită ca un vehicul financiar pentru administrarea acțiunilor altor companii, având doar 1 angajat. Acționarii sunt frații Pavăl, Adrian Pavăl (40%) și Dragoș Pavăl (60%).

6. Dedeman – Bacău

A realizat în 2023 un profit de peste 1,5 miliarde de lei.

Firma are ca obiect de activitate „comerț cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă și a celor pentru vopsit, în magazine specializate” și a înregistrat o cifră de afaceri de peste 11,5 miliarde de lei, având 12.113 de angajați. Acționarul majoritar este chiar Paval Holding SRL.

7. Lidl Discount SRL din București

A realizat în 2023 un profit de peste 1 miliard de lei.

Firma are ca obiect de activitate „comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun” și a înregistrat o cifră de afaceri de peste 21,7 miliarde de lei, având 11.293 de angajați. Acționarul principal este WE International GMBH (99,999998%).

8. Complexul Energetic Oltenia SA din Târgu Jiu

A realizat în 2023 un profit de 1,02 miliarde de lei.

Firma are ca obiect de activitate „producția de energie electrică” și a înregistrat o cifră de afaceri de peste 6,3 miliarde de lei, având 10.152 de angajați. Acționarul majoritar este Ministerul Energiei.

9. J.T. International (Romania) SRL din București

A realizat în 2023 un profit de 984,8 milioane de lei.

Firma are ca obiect de activitate „comerț cu ridicata al produselor din tutun” și a înregistrat o cifră de afaceri de peste 2,3 miliarde de lei, având 769 de angajați. Acționarul unic este compania JT International Holding III BV.

10. Kaufland Romania SCS din București

A realizat în 2023 un profit de 864,8 milioane de lei.

Firma are ca obiect de activitate „comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun” și a înregistrat o cifră de afaceri de peste 18,3 miliarde de lei, având 14.340 de angajați. Acționarul principal este Kaufland International Erste GMBH (99,9%).

11. Philip Morris Trading SRL din Otopeni

A realizat în 2023 un profit de 681,8 milioane de lei.

Firma are ca obiect de activitate „comerț cu ridicata al produselor din tutun” și a înregistrat o cifră de afaceri de peste 2,1 miliarde de lei, având 292 de angajați. Acționarul majoritar este Papastratos International BV (99,99%).

12. Continental Automotive Products SRL din Timișoara

A realizat în 2023 un profit de 639,6 milioane de lei.

Firma are ca obiect de activitate „fabricarea anvelopelor și a camerelor de aer, reșaparea și refacerea anvelopelor” și a înregistrat o cifră de afaceri de peste 4,6 miliarde de lei, având 2.593 de angajați. Acționarul unic este Continental Global Holding Netherlands BV.

13. Engie Romania SA din București

A realizat în 2023 un profit de 624,9 milioane de lei.

Firma are ca obiect de activitate „comercializarea combustibililor gazoși, prin conducte” și a înregistrat o cifră de afaceri de peste 10,7 miliarde de lei, având 831 de angajați. Acționarul principal este Engie Group Participations (62,993465%).

14. OMV Petrom Marketing SRL din București

A realizat în 2023 un profit de 620,9 milioane de lei.

Firma are ca obiect de activitate „comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate”. A înregistrat o cifră de afaceri de peste 23 miliarde de lei, având 190 de angajați. Acționarul unic este compania OMV Petrom SA.

15. Digi România din București

A realizat în 2023 un profit de 609,1 milioane de lei.

Firma se ocupă de „activități de telecomunicații prin rețele cu cablu”. A înregistrat o cifră de afaceri de peste 5,1 miliarde de lei, având 10.177 de angajați. Acționarul majoritar este Digi Communications NV (93,575518%).

16. Automobile-Dacia – Mioveni

A realizat în 2023 un profit de 529,2 milioane de lei.

Firma are ca obiect de activitate „fabricarea autovehiculelor de transport rutier”. A înregistrat o cifră de afaceri de peste 26 de miliarde de lei, având 11.457 de angajați. Acționarul majoritar este Renault SA.

17. PPC Renewables Romania SRL din București

A realizat în 2023 un profit de 524,9 milioane de lei.

Firma are ca obiect de activitate „producția de energie electrică” și a înregistrat o cifră de afaceri de 920 de milioane de lei, având 80 de angajați. Acționarul unic este PPC SA.

18. Silcotub – Zalău

A realizat în 2023 un profit de aproape 517 milioane de lei.

Firma are ca obiect de activitate „producția de tuburi, țevi, profile tubulare și accesorii pentru acestea, din oțel” și a realizat o cifră de afaceri de aproape 3,8 miliarde de lei, având 1.830 de angajați. Acționarul principal este Tenaris Investments (NL) BV

19. Distributie Energie Electrică Romania – Cluj-Napoca

A realizat în 2023 un profit de 509,1 milioane de lei.

Firma are ca obiect de activitate „distribuția energiei electrice”. A înregistrat o cifră de afaceri de aproape 3,5 miliarde de lei, având 6.387 de angajați. Acționarul principal este Societatea Energetică Electrica SA (99,999999%).

20. CMM Lead Investment – Cluj-Napoca

A realizat în 2023 un profit de 475,2 milioane de lei.

Firma are ca obiect de activitate „activități de consultanță pentru afaceri și management”. Nu a înregistrat cifră de afaceri în 2023, fiind un vehicul financiar. Acționarul unic este Călin-Marin Văduva.

21. Compania Națională Aeroporturi București SA din Otopeni

A realizat în 2023 un profit de 453,3 milioane de lei.

Societatea se ocupă de „activități de servicii anexe transporturilor aeriene”. A înregistrat o cifră de afaceri de aproape 1,14 miliarde de lei, având 1.372 de angajați. Acționarul majoritar este statul român prin Ministerul Transporturilor.

22. Holcim (Romania) SA din București

A realizat în 2023 un profit de 448,4 milioane de lei.

Societatea are ca obiect de activitate „fabricarea cimentului”. A înregistrat o cifră de afaceri de aproape 2,62 miliarde de lei, având 1.162 de angajați. Acționarul majoritar este Holcim Auslandbeteiligungs Gmbh (99,7%).

23. Coca-Cola HBC Romania SRL din Voluntari

A realizat în 2023 un profit de 432 milioane de lei.

Societatea are ca obiect de activitate „producția de băuturi răcoritoare nealcoolice, producția de ape minerale și alte ape îmbuteliate”. A înregistrat o cifră de afaceri de aproape 3,44 miliarde de lei, având 1.452 de angajați. Acționarul unic este CC Beverages Holdings II B.V. (99,99998%).

24. Martin Oil Energy SRL dn București

A realizat în 2023 un profit de 417,8 milioane de lei.

Societatea are ca obiect de activitate „activități ale holdingurilor”. A înregistrat o cifră de afaceri de aproape 550.000 de lei, având 2 angajați. Acționarul principal este Augustin Oancea (96,9487%). Profitul raportat este explicat de faptul că Martin Oil Energy este acționarul principal al Tinmar Energy SA, unul dintre cei mai importanți traderi de energie din România.

25. Star Assembly – Sebeș

A realizat în 2023 un profit de 412,7 milioane de lei.

Societatea are ca obiect de activitate „fabricarea lagărelor, angrenajelor, cutiilor de viteză și a elementelor mecanice de transmisie”. A înregistrat o cifră de afaceri de aproape 10 miliarde de lei, având 1.565 de angajați. Acționarul unic este Mercedes-Benz AG.

26. Verbund Wind Power Romania SRL

A realizat în 2023 un profit de 387,6 milioane de lei.

Societatea are ca obiect de activitate „producția de energie electrică”. A înregistrat o cifră de afaceri de aproape 618,1 milioane de lei, având 13 angajați. Acționarul unic este Verbund Green Power GMBH.

27. Inditex Romania SRL – București

A realizat în 2023 un profit de 377,8 milioane de lei.

Societatea are ca obiect de activitate „comerț cu amănuntul al îmbrăcămintei, în magazine specializate”. A înregistrat o cifră de afaceri de aproape 2,55 miliarde de lei, având 1.911 angajați. Acționarul unic este Industria De Diseno Textil SA.

28. Linde Gaz Romania – Timișoara

A realizat în 2023 un profit de 366,3 milioane de lei.

Societatea are ca obiect de activitate „fabricarea gazelor industriale”. A înregistrat o cifră de afaceri de aproape 1,08 miliarde de lei, având 348 angajați. Acționarul unic este Linde Osterreich Holding GMBH.

29. Baupartner – Prahova

A realizat în 2023 un profit de 363,6 milioane de lei.

Societatea are ca obiect de activitate „activități ale holdingurilor”. A înregistrat o cifră de afaceri de aproape 2,1 milioane de lei, având 9 angajați. Acționarul unic este Michael Costin Dietrich.

30. Porsche Romania – Voluntari

A realizat în 2023 un profit de 358,07 milioane de lei.

Societatea are ca obiect de activitate „comerțul cu autoturisme și autovehicule ușoare (sub 3,5 tone)”. A înregistrat o cifră de afaceri de aproape 4,5 miliarde de lei, având 142 angajați. Acționarul majoritar este Porsche Holding Gesellschaft MBH din Austria (99,9944%).

31. Lukoil Romania – București

A realizat în 2023 un profit de 353,6 milioane de lei.

Firma are ca obiect de activitate „comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate” și a înregistrat o cifră de afaceri de peste 11,1 miliarde de lei, având 356 de angajați. Acționarul principal este LITASCO SA.

32. Felix Renewable Holdings SRL din București

A realizat în 2023 un profit de 351,9 milioane de lei.

Societatea se ocupă de „activități ale holdingurilor”. Compania se ocupă de administrarea unui holding, astfel că nu a avut cifră de afaceri sau angajați. Acționarul unic este Felix Renewable Investments SARL.

33. Tehnostrade – Bacău

A realizat în 2023 un profit de 345,6 milioane de lei.

Societatea are ca obiect de activitate „lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor” și a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 2,82 miliarde de lei, având 4.769 de angajați. Acționarul majoritar este Mirela Umbrărescu.

34. Oscar Downstream SRL – Măgurele

A realizat în 2023 un profit de aproape 342 milioane de lei.

Firma are ca obiect de activitate „comerțul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși și al produselor derivate” și a realizat o cifră de afaceri de aproape 7,29 miliarde de lei, având 499 de angajați. Acționarul principal este compania cipriotă Alfa Investment (Cy) Limited (95%).

35. Nova Power & Gas SRL – Cluj-Napoca

A realizat în 2023 un profit de 335,5 milioane de lei.

Firma are ca obiect de activitate „comercializarea combustibililor gazoși, prin conducte” și a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 2,82 miliarde de lei, având 153 de angajați. Acționarul unic este E-INFRA SA.

36. Jumbo – București

A realizat în 2023 un profit de 334,3 milioane de lei.

Firma are ca obiect de activitate „comerț cu amănuntul al jocurilor și jucăriilor, în magazine specializate” și a înregistrat o cifră de afaceri de 1,15 miliarde de lei, având 1.474 de angajați. Acționarul unic este Jumbo Societate Comerciala Anonima.

37. Pepco Retail SRL – București

A realizat în 2023 un profit de aproape 330 milioane de lei.

Firma are ca obiect de activitate „comerț cu amănuntul al îmbrăcămintei, în magazine specializate” și a realizat o cifră de afaceri de aproape 2,6 miliarde de lei, având 3.573 de angajați. Acționarul unic este Pepco Holdings SPZOO din Polonia.

38. Compania Națională Imprimeria Națională SA din București

A realizat în 2023 un profit de 320,1 milioane de lei.

Societatea are ca obiect de activitate „alte activități de tipărire” și a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 552,2 milioane de lei, având 432 de angajați. Acționarul unic este Ministerul Finanțelor.

39. Fildas Trading SRL – Pitesti

A realizat în 2023 un profit de 319,5 milioane de lei.

Societatea are ca obiect de activitate „comerțul cu ridicata al produselor farmaceutice” și a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 6,9 miliarde de lei, având 1.660 de angajați. Acționarul majoritar este Anca Vlad (99,9117%).

40. Regional Infrastructure Company for Highways Roads Bridges and Tunnels – București

A realizat în 2023 un profit de 312,8 milioane de lei.

Firma are ca obiect de activitate „lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor” și a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 3,6 miliarde de lei, având 1.251 de angajați. Acționarul unic este Vasile Ciot.

41. Tinmar Energy – București

A realizat un profit de 311 milioane de lei.

Firma are ca obiect de activitate „comercializarea energiei electrice” și a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 3,1 miliarde de lei, având 80 de angajați. Acționarul principal este Martin Oil Energy (99,99%).

42. INGKA Investments Romania – Bucharest

A realizat în 2023 un profit de 308,3 milioane de lei.

Compania se ocupă cu „activități ale holdingurilor”. A raportat 3 angajați. Acționarul unic este INGKA Investments BV.

43. Terapia SA – Cluj-Napoca

A realizat un profit de 299,4 milioane de lei.

Firma are ca obiect de activitate „fabricarea preparatelor farmaceutice” și a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 1,25 miliarde de lei, având 80 de angajați. Acționarul principal este Sun Pharma (Netherlands) BV (96,81%).

44. PRO TV – București

A realizat în 2023 un profit de 294,2 milioane de lei.

Firma se ocupă de „activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune” și a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 1,02 miliarde de lei, având 932 de angajați. Acționarul unic este CME Media Enterprises BV.

45. Orange Romania – București

A realizat în 2023 un profit de 283,7 milioane de lei.

Firma se ocupă de „activități de telecomunicații prin rețele fără cablu (exclusiv prin satelit)” și a înregistrat o cifră de afaceri de peste 6 miliarde de lei, având 2.368 de angajați. Acționarul majoritar este Atlas Services Belgium SA (80%).

46. Construcții Erbașu SA din București

A realizat în 2023 un profit de 283,3 milioane de lei.

Firma are ca obiect de activitate „lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale” și a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 2,29 miliarde de lei, având 1.150 de angajați. Acționarul majoritar este Romeo Cristian Erbașu (56,152666%).

47. BMC Truck & Bus SA din Ciorogârla

A realizat în 2023 un profit de 270,3 milioane de lei.

Societatea are ca obiect de activitate „comerțul cu alte autovehicule” și a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 973,3 milioane de lei, având 32 de angajați. Acționarul unic este Sinan Kılıç (53,74%).

48. Distribuție Energie Oltenia SA

A realizat în 2023 un profit de 266,5 milioane de lei.

Societatea are ca obiect de activitate „distribuția energiei electrice” și a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 1,57 miliarde de lei, având 1.425 de angajați. Acționarul majoritar este Felix Distribution Holdings SRL (99,999998602%).

49. Alloga Logistics Romania SRL din Rudeni

A realizat în 2023 un profit de 261,4 milioane de lei.

Societatea are ca obiect de activitate „comerțul cu ridicata al produselor farmaceutice” și a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 30,1 milioane de lei, având 67 de angajați. Acționarul unic este AmerisourceBergen International BV din Țările de Jos.

50. Smart Gathering SRL din București

A realizat în 2023 un profit de 258,4 milioane de lei.

Firma are ca obiect de activitate „comerț cu ridicata nespecializat” și a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 614,9 milioane de lei, având 36 de angajați. Acționarul unic este Claudia Rodica Nechita.

The post Cele mai profitabile companii românești appeared first on Valahia.News.

Potrivit datelor INS, exporturile companiilor românești au totalizat 38,5 miliarde de euro în primele cinci luni ale acestui an, iar perspectivele arată că ar putea ajunge la 50 de miliarde de euro până la sfârșitul primului semestru.

Cele mai multe exporturi au fost cele de mașini și echipamente de transport (47,1%) și alte produse manufacturate (29,6%).

În ceea ce privește piețele de vânzare, 72,7% din exporturi au mers către țările Uniunii Europene, valoarea schimburilor de mărfuri intra-UE27 fiind de 28 de miliarde de euro. În țările din afara Uniunii Europene, România a exportat bunuri și servicii în valoare de 10,537 miliarde de euro, reprezentând 72,7% din totalul exporturilor.

Chiar dacă exporturile și-au moderat evoluția cu 2,9% față de primele cinci luni ale anului trecut, tendința este pozitivă. Arată că economia s-a adaptat provocărilor generate de noile schimbări fiscale, în special inflația, care este cea mai mare din UE. Premisele sunt încă incerte. Totuși, având în vedere noua politică economică pe care Bruxelles-ul vrea să o pună în practică pentru relansarea economiei europene, perspectivele se anunță pozitive.

Cosmin Bucur, Director Moneycorp România

El crede că exporturile românești vor evolua în principal în funcție de modul în care Germania, Italia și Franța, așa-zisul motor economic al Europei, vor depăși problemele generate de inflație, de restructurarea economiei în contextul efectelor războiului din Ucraina, și reconfigurarea lanțurilor de producție și aprovizionare.

Pentru România, experții de la Moneycorp consideră că perioada următoare va aduce o serie întreagă de oportunități, în condițiile în care produsele românești, din punct de vedere al raportului preț-calitate, se află într-o zonă atractivă, de la materiale de construcții până la agroalimentare, textile și mașini.

În ultimul an, principalele produse de export ale României au fost mașini și aparate electrice, mijloace de transport, mobilier, materiale de construcție și alte produse, produse agroalimentare, produse chimice și materiale plastice, produse metalurgice, textile, îmbrăcăminte, piele, încălțăminte și produse minerale. .

Principalele piețe ale exporturilor românești au fost Germania (21,3%), Italia (10,7%), Franța (6,8%), Ungaria (6,6%), Bulgaria (4,1%), Polonia (3,7%), Turcia (3,5%), Republica Cehă (3,3%), Țările de Jos (2,9%) și Marea Britanie (2,9%).

Potrivit analizei Moneycorp, evoluția exporturilor românești va depinde semnificativ de modul în care autoritățile susțin relansarea economiei.

În concluzie, România are un potențial foarte mare de relocare a activităților de producție, cu accent pe export. Eforturile de extindere a rețelei de autostrăzi și căi ferate și investițiile tot mai mari în parcuri logistice fac din România o destinație interesantă pentru investitori.

The post Exporturile României ar putea depăși 100 de miliarde de euro în 2024 (studiu) appeared first on Valahia.News.

• • scăderea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75 la sută pe an, de la 7,00 la sută pe an, începând cu data de 8 iulie 2024;
• scăderea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75 la sută pe an, de la 8,00 la sută pe an, și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75 la sută pe an, de la 6,00 la sută pe an;
• menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit

Rata anuală a inflației și-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II 2024, coborând la 5,12 la sută în luna mai, sub nivelul prognozat, de la 6,61 la sută în martie, în principal ca urmare a ieftinirii substanțiale a energiei, îndeosebi a gazelor naturale, sub influența modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum și pe fondul continuării descreșterii dinamicii prețurilor alimentelor.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să scadă gradual, în linie cu previziunile, reducându-se la 6,3 la sută în luna mai, de la 7,1 la sută în martie 2024. Decelerarea a avut ca determinanți și în acest interval efecte de bază dezinflaționiste și corecții ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare. Influențe suplimentare au decurs din scăderea dinamicii prețurilor importurilor și din reintrarea pe un trend ușor descendent a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt. În sens opus au acționat moderat noile majorări de costuri unitare cu forța de muncă consemnate în primele luni ale anului curent, transferate, cel puțin parțial, asupra prețurilor unor bunuri și servicii, inclusiv pe fondul unei cereri de consum robuste și în creștere puternică în aprilie.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 5,8 la sută în luna mai 2024, de la 6,7 la sută în martie 2024. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC s‑au redus în luna mai la 7,6 la sută, de la 8,5 la sută, respectiv 8,3 la sută, în martie 2024.

Activitatea economică a crescut cu 0,4 la sută în trimestrul I 2024, mai puțin decât s-a anticipat, după comprimarea cu 0,6 la sută în trimestrul IV 2023, astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar așteptărilor.

Totodată, față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a redus semnificativ în trimestrul I 2024, la 0,1 la sută, de la 3,0 la sută în precedentele trei luni. Descreșterea a fost determinată de această dată în principal de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală a înregistrat o scădere deosebit de amplă, de la nivelul de două cifre foarte ridicat atins în trimestrul IV 2023, în timp ce consumul gospodăriilor populației a continuat să-și accelereze creșterea în termeni anuali.

Evoluția exportului net și-a mărit influența contracționistă în trimestrul I 2024, pe fondul majorării ușoare a ecartului dintre variația pozitivă a volumului importurilor de bunuri și servicii și cea a volumului exporturilor, care a rămas în teritoriul negativ. Deficitul balanței comerciale și‑a menținut totuși constantă dinamică anuală, iar cel de cont curent și-a redus-o considerabil față de trimestrul precedent, dată fiind și accelerarea puternică a creșterii excedentului balanței veniturilor secundare în acest interval, în principal pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Cele mai recente date și analize indică o creștere semnificativă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II și vizibil mai solidă decât cea anticipată anterior, implicând o creștere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut.

Astfel, în luna aprilie 2024, dinamica anuală a vânzărilor cu amă­nuntul și cea a vânzărilor auto‑moto au consemnat salturi ample în raport cu mediile trimestrului I 2024, producția industrială s-a revigorat puternic, iar ritmul volumului lucrărilor de construcții a urcat din nou la un nivel de două cifre, după scăderea la o valoare negativă considerabilă pe ansamblul primelor trei luni ale anului. Variația anuală a importurilor de bunuri și servicii și-a mărit însă semnificativ ecartul pozitiv față de cea a exporturilor, în condițiile unei majorări relativ mai pronunțate a acesteia în aprilie. Drept urmare, deficitul comercial și-a accelerat puternic creșterea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent s-a dublat în raport cu perioada similară a anului precedent, inclusiv pe fondul deteriorării balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare.

Pe piața muncii, efectivul salariaților din economie și-a reluat creșterea lunară în aprilie, într-un ritm alert, iar rata șomajului BIM s-a mărit doar ușor în aprilie-mai, până la 5,4 la sută, rămânând sub nivelul mediu de 5,6 la sută înregistrat în ultimele două trimestre ale anului precedent. Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal a continuat să se mărească pe ansamblul primelor trei luni ale anului și s-a menținut constantă în aprilie, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie a rămas la un nivel deosebit de înalt în trimestrul I 2024, pentru ca în aprilie să se reducă abrupt, dar în principal pe seama unui efect de calendar. Totodată, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp și-au accentuat trendul ascendent pe ansamblul trimestrului II, chiar și în condițiile unei scăderi considerabile în iunie, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii a consemnat o nouă creștere trimestrială, după cum arată cele mai recente sondaje de specialitate.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au prelungit evoluția liniară în luna mai și au înregistrat ulterior mici scăderi. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au cunoscut o ajustare descendentă moderată la mijlocul trimestrului II, dar au urcat și au rămas apoi la nivelurile mai ridicate din luna aprilie, inclusiv în contextul fluctuației așteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, precum și al evenimentelor politice din Europa, de natură să antreneze schimbări ale sentimentului pieței financiare internaționale și ale percepției asupra riscului asociat regiunii. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menținut în mai‑iunie pe palierul mai înalt pe care a revenit în a doua parte a lunii aprilie.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit la 5,8 la sută în aprilie, după scăderea la 4,7 la sută în martie, iar în luna mai a rămas relativ constantă, la 5,7 la sută, în condițiile în care componenta în lei a continuat să-și accelereze creșterea în acest interval, iar ritmul celei în valută a reintrat pe o traiectorie ușor ascendentă, dar fluctuantă. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a scăzut la 68,8 la sută în mai, de la 68,9 la sută în martie 2024.

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua să scadă în următoarele luni pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din luna mai 2024, în principal sub influența efectelor de bază și a modificărilor legislative din domeniul energiei, precum și pe fondul decelerării creșterii prețurilor importurilor și al ajustării descendente graduale a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.

Incertitudini și riscuri crescute decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuția bugetară din primele cinci luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE. O sursă de incertitudini și riscuri însemnate rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative sunt asociate impactului prezumat a fi exercitat asupra prețurilor gazelor naturale și energiei electrice de recentele modificări legislative, precum și evoluției cotației țițeiului.

Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze însă și războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa, îndeosebi din Germania. Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

Având în vedere ultimele date disponibile și perspectivele ca rata anuală a inflației să scadă în continuare în lunile următoare, pe o traiectorie semnificativ mai scăzută decât se anticipa anterior, dar și în lumina incertitudinii încă ridicate, Consiliul de Administrație al BNR a decis în ședința de vineri. , 5 iulie 2024, pentru a reduce rata dobânzii de politică monetară la 6,75 la sută pe an de la 7,00 la sută pe an începând cu 8 iulie 2024. Mai mult, a decis să scadă rata dobânzii de creditare (Lombard) la 7,75 la sută pe an de la 8,00 la sută pe an. iar rata facilității de depozit la 5,75 la sută pe an de la 6,00 la sută pe an. În plus, Consiliul de administrație al BNR a decis să mențină ratele existente ale rezervelor minime obligatorii pentru instituțiile de credit exprimate în lei și valută.

Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

The post România: Banca Națională reduce rata de politică monetară la 6,75% appeared first on Valahia.News.

Ar trebui să investesc pe piața imobiliară din România? Care este rentabilitatea potențială a investiției pe chirie? Cât de mult ar trebui să mă aștept să câștig anual pe un apartament obișnuit? Astfel de întrebări își găsesc aici răspunsuri.

Economia României continuă să crească, în special în tehnologie, servicii și producție. Această creștere alimentează cererea imobiliară rezidențială și comercială, în special în centre urbane precum București, Cluj-Napoca și Timișoara. Cu mai mulți oameni care se mută în orașe pentru oportunități de angajare și condiții de viață mai bune, urbanizarea crește și mai mult cererea și prețurile imobiliare.

Tendințe actuale ale pieței imobiliare din România

Piața imobiliară rezidențială din România

• Tendințe ale prețurilor: De la începutul anului 2024, prețurile proprietăților rezidențiale din București au crescut cu aproximativ 5,35% comparativ cu anul trecut, cu un preț mediu de vânzare de 1.634 de euro pe metru pătrat. Tendințe similare sunt observate în alte orașe mari, reflectând cererea puternică și oferta limitată.
• Cerere: Există o cerere mare pentru apartamente moderne, eficiente din punct de vedere energetic în zonele urbane. Clasa de mijloc în creștere caută, de asemenea, case de familie și apartamente mai mari.
• Provocări de aprovizionare: În ciuda activității semnificative de construcții, oferta de locuințe noi se luptă uneori să țină pasul cu creșterea rapidă a cererii, în special pentru proprietăți bine amplasate, de înaltă calitate.

Piața imobiliară comercială din România

• Activitate de investiții: Investițiile imobiliare au totalizat 202 milioane EUR în primul trimestru al anului 2024, o creștere de 69% față de aceeași perioadă din 2023. Această activitate investițională robustă evidențiază atractivitatea pieței românești atât pentru investitorii locali, cât și internaționali.

Factori cheie care influențează piața imobiliară din România

În cele ce urmează, vom prezenta factorii cheie care influențează piața imobiliară din România, inclusiv factorii economici și demografici care joacă un rol crucial.

Factori economici

• Creștere și investiții: creșterea economică continuă, dezvoltarea infrastructurii și investițiile străine sunt factori cheie. Proiectele majore de infrastructură, cum ar fi noile autostrăzi și îmbunătățirea transportului public, asigură zonele mai accesibile și mai dezirabile, sporind valoarea proprietăților.
• Ratele dobânzilor: ratele dobânzilor ipotecare scăzute în prezent sporesc puterea de cumpărare a cumpărătorilor, stimulând cererea pentru proprietăți rezidențiale. Cu toate acestea, orice creștere viitoare a ratelor dobânzilor ar putea tempera această cerere prin creșterea costurilor de împrumut.

Tendințe Demografice

• Urbanizare: Creșterea urbanizării duce la o cerere mai mare de locuințe în orașe. Migrația oamenilor către centrele urbane în căutarea unor oportunități mai bune continuă să crească prețurile imobiliare.
• Creșterea clasei de mijloc: Clasa de mijloc în expansiune, cu venituri disponibile mai mari, caută locuințe de mai bună calitate, contribuind la creșterea cererii pe piețele imobiliare urbane.

Oportunități de investiții în imobiliarele românești

Destinații de Investiții

• București: Ca și capitală, Bucureștiul rămâne cea mai atractivă destinație pentru investiții imobiliare, oferind oportunități diverse atât în ​​sectorul rezidențial, cât și în cel comercial.
• Cluj-Napoca și Timișoara: Aceste orașe devin importante noduri tehnologice și industriale, atrăgând investiții datorită creșterii economice puternice și calității vieții.

Zone geografice emergente

• Transilvania: Cunoscută pentru atractivitatea turistică, zonele din Transilvania înregistrează un interes sporit din partea investitorilor care doresc să valorifice popularitatea tot mai mare a regiunii în rândul turiștilor și expatriaților.

Randamentele chiriilor pe piata imobiliara din România

Randamentele închirierii reprezintă o măsură crucială pentru investitorii de pe piața imobiliară din România. Ele reprezintă randamentul anual al investiției (ROI) la care un investitor se poate aștepta din veniturile din chirie, exprimat ca procent din prețul de cumpărare al proprietății. Înțelegerea randamentelor de închiriere vă ajută să evaluați potențialul de generare de venituri al unei proprietăți și să îl comparați cu alte opțiuni de investiții.

Randamentele chiriilor în România 

• Medie națională: Începând cu T2 2024, randamentul mediu brut de închiriere al României este de 6,46%. Aceasta înseamnă că, în medie, un investitor se poate aștepta să câștige 6,46% din prețul de cumpărare al proprietății anual prin chirie.
• Variații regionale: recoltele pot varia semnificativ în funcție de locație. Bucureștiul, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara oferă de obicei randamente mai mari decât orașele mai mici și zonele rurale.
• Tipul de proprietate: Clădirile de apartamente au în general randamente mai mici (aproximativ 5-7%) decât casele unifamiliale (atingând potențial 7-8%).

Factori care afectează randamentele din investiții

• Locație: Locațiile principale din orașele mari cu cerere mare de locuințe tind să aibă randamente mai mari. Factori precum apropierea de cartierele de afaceri, universități și facilități influențează cererea și prețurile de închiriere.
• Starea proprietății: Proprietăți moderne, bine întreținute, în locații bune, atrag chirii mai mari și, prin urmare, randamente mai mari.
• Dinamica pieței de închiriere: o piață de închiriere sănătoasă, cu rate de ocupare ridicate și chirii în creștere se traduce prin randamente mai bune. În schimb, o piață supra-aprovizionată cu rate de ocupare scăzute poate duce la randamente mai mici.
• Impozite pe proprietate și cheltuieli de administrare: Aceste cheltuieli afectează veniturile din chirii, având un impact asupra randamentului net (profitul real) pe care îl primește un investitor.

Cifrele menționate mai sus sunt de obicei randamente brute de închiriere. Aceasta înseamnă că reprezintă veniturile totale din chirie înainte de a contabiliza cheltuielile asociate cu deținerea proprietății. Aceste cheltuieli pot include:

• Taxe pe proprietate
• Mentenanță și reparații
• Taxe pe managementul proprietății
• Asigurare
• Perioadele de vacantare

Randamentul net din chirie este profitul unui investitor după deducerea acestor cheltuieli din venitul brut din chirie. Randamentele nete sunt de obicei cu 1,5-2% mai mici decât randamentele brute.

Venitul din chirie oferă o rentabilitate constantă și previzibilă a investiției. Cu toate acestea, aprecierea capitalului sau potențiala creștere a valorii proprietății în timp poate contribui semnificativ la rentabilitatea investiției. În timp ce Bucureștiul și marile orașe au demonstrat potențial pentru câștiguri de capital, perspectivele pe termen scurt sunt incerte. Investitorii trebuie să cântărească randamentul închirierii și potențialul de apreciere atunci când iau decizii de investiție.

Perspective asupra oportunităților imobiliare ale României

Piața imobiliară din România este pregătită pentru o creștere continuă, determinată de dezvoltarea economică și urbanizare. Cu toate acestea, variațiile regionale vor persista, orașele mari înregistrând cele mai semnificative creșteri ale prețurilor, în timp ce zonele rurale pot înregistra o creștere mai modestă. Stabilitatea economică, politicile guvernamentale și condițiile economice globale vor juca, de asemenea, un rol crucial în modelarea viitorului pieței.

Piața imobiliară din România în 2024 oferă oportunități promițătoare atât pentru investitori, cât și pentru cumpărătorii de case. Piața este pregătită pentru o expansiune continuă, cu o creștere economică robustă, urbanizare și activitate investițională semnificativă. Rămâneți la curent cu tendințele pieței și despre evoluțiile regionale va fi vital pentru a lua decizii de succes imobiliare în România.

The post Piața imobiliară din România 2024 appeared first on Valahia.News.

Acest articol clasifică primele bănci din România după active, oferind o analiză detaliată atât pentru consumatori, cât și pentru afaceri.

1. Banca Transilvania – BT

Prezentare generală: Banca Transilvania (BT) continuă să conducă sectorul bancar românesc, menținându-și poziția de cea mai mare bancă după active.

Puncte forte:

• Performanța financiară: În 2023, BT a raportat active aproape de 162 de miliarde de lei, marcând o creștere substanțială.
• Baza de clienți: BT deservește peste 3,5 milioane de clienți, dominând segmentul de retail banking.
• Inovație: BT rămâne lider în domeniul bancar digital cu produse precum BT Pay și o suită cuprinzătoare de servicii online.

Feedback-ul clienților: clienții apreciază abordarea BT centrată pe client și ofertele extinse de servicii, făcându-l o alegere de top pentru persoane fizice și IMM-uri.

2. Banca Comercială Română – BCR (Erste Group)

Prezentare generală: BCR, parte a Grupului Erste, este pe locul al doilea în sectorul bancar românesc.

Puncte forte:

• Performanța financiară: activele BCR au ajuns la 108 miliarde lei în 2023, reflectând o creștere de 10%.
• Rețeaua de sucursale: BCR are o rețea extinsă de sucursale și bancomate, asigurând o accesibilitate largă.
• Soluții financiare: Banca oferă diverse produse, inclusiv împrumuturi personale și servicii de investiții.

Feedback-ul clienților: BCR este apreciată pentru acoperirea sa și diversitatea produselor, deși unii utilizatori sugerează îmbunătățiri ale serviciilor bancare digitale, chiar și după introducerea George.

3. CEC Bank

Prezentare generală: CEC Bank a făcut un salt semnificativ, urcând de pe 6 în 2022 pe 3 în 2023.

Puncte forte:

• Performanța financiară: activele CEC Bank au crescut la 83,5 miliarde lei, o creștere remarcabilă de 35%.
• Cota de piață: Banca, controlată de stat prin Ministerul Finanțelor, deține o cotă de piată de 10,4%.
• Creștere strategică: această creștere este atribuită inițiativelor strategice și angajamentului sporit al clienților.

Feedback-ul clienților: CEC Bank este lăudată pentru creșterea rapidă și prezența pe piață, atrăgând o bază mai largă de clienți, inclusiv din mediul rural și pensionari.

4. BRD – Groupe Société Générale

Prezentare generală: BRD a coborât pe poziția a 4-a, reflectând un peisaj competitiv dinamic.

Puncte forte:

• Performanța financiară: BRD își menține o poziție financiară solidă, cu active substanțiale, în ciuda scăderii.
• Corporate Banking: Banca este cunoscută pentru divizia sa puternică de corporate banking.
• Servicii digitale: aplicația mobilă MyBRD a BRD rămâne populară în rândul utilizatorilor.

Feedback-ul clienților: BRD este recunoscută pentru fiabilitatea și produsele sale financiare robuste, deși este loc de îmbunătățiri ale serviciilor pentru clienți.

5. ING Bank

Prezentare generală: ING Bank este acum a cincea bancă ca mărime, menținându-și reputația pentru soluții bancare inovatoare.

Puncte forte:

• Performanța financiară: ING Bank continuă să aibă o performanță financiară bună.
• Inovație digitală: banca este apreciată pentru platformele sale digitale ușor de utilizat și serviciile inovatoare.
• Orientare către client: ING acordă prioritate satisfacției clienților cu experiențe bancare personalizate.

Feedback-ul clienților: clienții preferă ING pentru experiența digitală și serviciile centrate pe client.

6. Raiffeisen Bank

Prezentare generală: Raiffeisen Bank a căzut pe poziția a șasea, dar rămâne un jucător important pe piață.

Puncte forte:

• Performanța financiară: Banca reușește să mențină o sănătate financiară solidă.
• Serviciu Clienți: Renumită pentru un serviciu excelent pentru clienți, în special în serviciile bancare cu amănuntul.
• Platforme digitale: aplicația Raiffeisen Smart Mobile este apreciată pe scară largă.

Feedback-ul clienților: Raiffeisen este adesea evidențiată pentru serviciile sale personalizate și platformele digitale de încredere.

7. UniCredit Bank

Prezentare generală: UniCredit Bank, parte a Grupului italian UniCredit, este un jucător proeminent în sectorul bancar din România.

Puncte forte:

• Performanța financiară: UniCredit a raportat rezultate financiare remarcabile în 2023.
• Servicii corporative: Banca excelează în domeniul bancar corporativ și de investiții.
• Progres tehnologic: Serviciile bancare mobile și online ale UniCredit sunt renumite pentru securitatea și funcționalitatea lor.

Feedback-ul clienților: UniCredit Bank este apreciată pentru serviciile sale vitale bancare corporative și soluțiile digitale solide, deși unii clienți consideră că comisioanele sale sunt destul de mari.

8. Exim Bank

Prezentare generală: Exim Banca Românească este un jucător esențial în peisajul bancar din România, în special pentru sprijinirea comerțului și finanțării exporturilor.

Puncte forte:

• Performanța financiară: Banca a înregistrat o creștere financiară solidă în 2023.
• Servicii specializate: Oferă produse financiare specializate care vizează sprijinirea comerțului internațional.
• Baza de clienți: Exim Bank se adresează clienților corporativi și retail care se concentrează pe creșterea afacerii.

Feedback-ul clienților: Exim Bank este lăudată pentru serviciile sale specializate și sprijinul pentru afacerile implicate în comerțul internațional.

9. Alpha Bank

Prezentare generală: Alpha Bank continuă să fie o instituție bancară stabilă și de încredere în România.

Puncte forte:

• Performanța financiară: Alpha Bank a raportat situații financiare remarcabile în 2023.
• Diversitatea serviciilor: oferă o gamă largă de produse bancare, de la împrumuturi personale până la servicii de investiții.
• Rețeaua de sucursale: Banca are o rețea robustă de sucursale în toată România.

Feedback-ul clienților: Alpha Bank este apreciată pentru ofertele sale cuprinzătoare de servicii și pentru asistența excelentă pentru clienți.

10. OTP Bank

Prezentare generală: OTP Bank completează primele zece mari bănci din România, cunoscute pentru creșterea constantă și abordarea axată pe clienți.

Puncte forte:

• Performanță financiară: OTP Bank a afișat rezultate financiare de excepție în 2023.
• Serviciu Clienți: Banca este cunoscută pentru serviciile sale excelente pentru clienți și soluțiile bancare personalizate.
• Inovație: OTP Bank continuă să inoveze în domeniul bancar digital, îmbunătățind experiența clienților.

Feedback-ul clienților: clienții apreciază serviciile personalizate ale OTP Bank și platformele digitale ușor de utilizat.

Mișcări notabile în piață

• Garanti Bank: A depășit Citi, urcând pe locul 11.
• ProCredit Bank: A ajuns pe locul 19, depășind BNP Paribas.
• TBI Bank: A urcat pe locul 21, în timp ce Salt Bank a scăzut pe locul 22.

Comparativ, în 2022, Banca Transilvania (locul 1), BCR (locul 2) și BRD-SocGen (locul 3) au fost pe podium în topul celor mai mari bănci după active de pe piața din România, urmate de ING Bank (locul 4). ), Raiffeisen Bank (locul 5), CEC Bank (locul 6), UniCredit Bank (locul 7), Exim Banca Românească (locul 8), Alpha Bank (locul 9) și OTP Bank (locul 10).

Sectorul bancar din România a cunoscut schimbări semnificative, în special cu creșterea impresionantă a CEC Bank. Banca Transilvania, BCR și CEC Bank domină primele poziții, prezentând performanțe financiare puternice și creștere strategică. Pe măsură ce peisajul continuă să evolueze, aceste bănci exemplifică natura dinamică și competitivă a industriei bancare românești, asigurând un ecosistem financiar robust atât pentru consumatori, cât și pentru afaceri.

Ați putea fi interesați și de Topul Celor Mai Bune IFN-uri din România.

The post Top bănci după active România 2024 appeared first on Valahia.News.