Experții români și-au exprimat scepticismul cu privire la afirmațiile ucrainene despre incursiunile rusești cu rachete în spațiul aerian românesc, sugerând că aceste afirmații ar putea avea ca scop atragerea României de conflict. Acest sentiment reflectă o abordare prudentă în cercurile politice și militare ale României, unde există îngrijorare cu privire la escaladarea tensiunilor cu Rusia.

Răspunsul MApN la propaganda ucraineană

La 25 decembrie 2024, Rusia a lansat un important atac cu rachete asupra Ucrainei, desfășurând peste 70 de rachete și numeroase drone care vizează infrastructura ucraineană. În timpul acestui asalt, s-a raportat că o rachetă rusă a traversat spațiul aerian moldovenesc și, posibil, în România, înainte de a afecta regiunea Cernăuți din Ucraina. Cu toate acestea, Ministerul Român al Apărării a negat aceste afirmații, afirmând că sistemele lor de supraveghere aeriană nu au detectat nicio breșă în spațiul aerian românesc.

Autoritățile române au subliniat că sistemele lor integrate de supraveghere aeriană NATO nu au confirmat nicio încălcare. Ei au declarat că, deși Ucraina a comunicat despre traiectoria unei rachete prin spațiul aerian moldovenesc și în România, datele lor de monitorizare nu confirmă această informație.

Confirmarea intruziunii ulterioare a unei drone

Într-o evoluție conexă, pe 26 decembrie 2024, sistemul românesc de supraveghere radar a detectat o țintă aeriană minusculă la aproximativ 15 kilometri est de Chilia Veche, în județul Tulcea, în jurul orei 21:04. Militarii au luat măsuri imediate, conform protocoalelor stabilite, pregătindu-se să împodobească avioanele de luptă pentru interceptare și emitând o alertă populației locale prin sistemul RO-Alert.

Până la ora 21:09, contactul cu drona s-a pierdut, deoarece aceasta s-a deplasat la aproximativ 6 kilometri în spațiul aerian românesc. Alerta a fost ridicată până la ora 21:30, nefiind raportată nicio dovadă că drona ar fi afectat teritoriul României. Ministerul Apărării investighează în prezent acest incident pentru a clarifica toate circumstanțele.

Narațiunile conflictuale dintre rapoartele ucrainene și Ministerul Apărării din România evidențiază complexitatea dinamicii securității regionale pe fondul acțiunilor militare în desfășurare. Pe măsură ce investigațiile continuă atât cu privire la revendicările privind rachetele, cât și la incursiunea confirmată a dronei, claritatea acestor incidente va fi crucială pentru înțelegerea securității spațiului aerian din regiune.

The post Ministerul Român al Apărării contrazice propaganda ucraineană appeared first on Valahia.News.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat recent Proiectul de dronă românească, care arată că România face pași semnificativi în capacitățile sale de apărare.

Pe 21 noiembrie 2024, Ciolacu a confirmat că guvernul a aprobat oficial un memorandum de lansare a acestei inițiative. Inițiativa își propune să dezvolte drone militare avansate prin colaborarea dintre Ministerul Economiei și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Repere cheie ale Proiectului de dronă românească

• Producția locală: Ciolacu a subliniat că industria autohtonă a României este echipată să producă drone high-tech. El a remarcat vizita sa la compania de stat CARFIL din Brașov, unde a observat evoluții promițătoare în tehnologia dronelor. Proiectul își propune să creeze un prototip de dronă până anul viitor, potențial fabricat la una dintre unitățile Romarm.

• Eforturi de colaborare: Această inițiativă implică cooperarea între instituții de cercetare și companii private. În special, peste 13 instituții lucrează, de asemenea, la concepte pentru dronele agricole, demonstrând un angajament larg față de tehnologia dronelor în mai multe sectoare.

• Orientare tehnologică: Proiectul va acorda prioritate dezvoltării unui vehicul aerian fără pilot (UAV) cu altitudine medie și lungă durată (MALE) capabil de aplicații cu dublă utilizare. Aceasta include crearea de sisteme atât pentru scopuri militare, cât și civile, cum ar fi supravegherea și monitorizarea agriculturii.

• Finanțare și sprijin: Memorandumul prezintă utilizarea finanțării cercetării științifice și a resurselor de dezvoltare tehnologică pentru a sprijini creșterea industriei naționale de apărare. Această mișcare strategică are ca scop asigurarea autonomiei României în capabilitățile de apărare, încurajând în același timp inovația locală în tehnologia aerospațială.

Proiectul dronei românești reprezintă un moment esențial pentru sectorul de apărare al țării. Acesta își propune să îmbunătățească capacitățile militare și să stimuleze creșterea economică prin inovare și crearea de locuri de muncă în industriile de înaltă tehnologie.

Pe măsură ce proiectul avansează, acesta ar putea poziționa România ca un jucător competitiv pe piața globală a dronelor.

The post Proiectul de dronă românesc va fi aprobat prin memorandum de Guvern appeared first on Valahia.News.

În ultimele luni, România s-a confruntat cu o serie de incursiuni ale dronelor rusești, mai ales că Moscova și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii ucrainene. De exemplu, pe 27 septembrie, avioanele de luptă românești au fost amestecate după ce dronele rusești au vizat locuri civile din Ucraina, aproape de granița cu România.În mod similar, pe 19 octombrie, sistemele radar au detectat obiecte zburătoare neidentificate, care includeau probabil drone care pătrundeau în spațiul aerian românesc, determinând răspunsuri militare suplimentare.

Aceste incidente au tras un semnal de alarmă în România cu privire la securitatea națională și adecvarea sistemelor sale de apărare aeriană. Rapoartele indică faptul că pe teritoriul României au fost găsite fragmente de drone rusești, evidențiind riscurile tangibile pe care le prezintă aceste incursiuni aeriene.

În ciuda acestor amenințări, răspunsul armatei române a fost criticat; în mai multe cazuri, întrucât dronele au dispărut de pe radar înainte ca avioanele de luptă să le poată intercepta.

Măsuri legislative și răspuns militar

Legislația propusă ar împuternici armata română să ia măsuri decisive împotriva dronelor neautorizate, reflectând o schimbare către o poziție de apărare mai proactivă. Această mișcare vine pe fondul frustrării publice față de inacțiunea percepută în fața încălcărilor repetate ale spațiului aerian. Mulți români și-au exprimat îngrijorarea că guvernul nu a abordat în mod adecvat problema dronelor rusești care zboară la joasă înălțime.

Oficialii români au condamnat acțiunile Rusiei drept încălcări ale dreptului internațional și un afront la adresa suveranității României. Proiectul de lege este necesar pentru a se asigura că astfel de încălcări nu rămân fără răspuns și pentru a consolida capacitățile naționale de apărare într-un mediu de securitate în schimbare rapidă.

The post Noul proiect de lege al Armatei pentru apărarea împotriva dronelor appeared first on Valahia.News.

Ion Țiriac a afirmat că România nu are nevoie de NATO sau de baze militare, subliniind în schimb importanța investițiilor în sănătate și educație pentru țară.

El a exprimat că accentul ar trebui să fie mai degrabă pe îmbunătățirea bunăstării cetățenilor români decât pe extinderea sau alianțele militare.

Pe mine ce mă stupefiază, și cu asta terminăm… domnule, nu costă, cum spun englezii, un braț și un picior. Nu! Costă mult mai puțin decât bugetul militar pe o lună. Tot sportul! Nu sport, ci sport, învățământ, sănătate. La copii, la copii mă refer. Cu bugetul ăla de o lună…

Eu nu vreau război, nu-mi trebuie NATO, nu-mi trebuie bază militară, nu-mi trebuie nimic. Îmi trebuie să am un popor sănătos. Și nu-l mai am, din cauza faptului că nu investesc jos, jos, la răsaduri. Acolo nu investesc. Aș vrea să ridicăm din nou cele 500 de grădinițe sportive, aș vrea să ridicăm din nou și sportul la sate, dacă vreți. Să îmi vină ceva, să îmi vină ceva ca număr, să pot și eu să aleg…

Și nu o mai am pentru că nu investesc mic, mic, în răsaduri. Eu nu investesc acolo. Vreau să ridic din nou cele 500 de grădinițe sportive; Aș vrea să ridic sportul din nou la sate dacă vrei. Să-mi vină ceva, să-mi vină ceva ca număr, să pot alege și eu…

Ion Țiriac despre NATO

Comentariile sale au generat reacții intense în diferite sectoare ale societății, reflectând o divizare a opiniilor despre securitatea națională și prioritățile. Mulți au interpretat remarcile sale ca o provocare a punctelor de vedere convenționale privind apărarea și alianțele internaționale, în special având în vedere poziția strategică a României în Europa de Est, pe fondul tensiunilor geopolitice continue.

Totuși, ca fost sportiv și om încă aproape de sport, Ion Țiriac are toate motivele să ia în considerare sportul înaintea oricăror alte obiective militare. El a oferit recent o mașină tuturor românilor care au câștigat o medalie la Olimpiada de la Paris 2024, gest făcut de o fostă glorie a tenisului care a dovedit că iubește sportul mai mult decât orice autoritate publică sau Guvern.

The post Miliardarul român Ion Țiriac: Nu am nevoie de NATO, am nevoie de un popor român sănătos appeared first on Valahia.News.

Începând cu ora 2.25, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situației aeriene.

În cursul acestor evenimente, a fost identificat și urmărit de către sistemul de supraveghere radar traseul unei drone care a evoluat în spațiul aerian național și care a părăsit teritoriul național spre Ucraina. Situația evoluției acestei drone a fost monitorizată și de cele două aeronave F-16, care au revenit în bază în jurul orei 4.08.

Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județele Tulcea și Constanța, fiind transmise, la ora 2.20 respectiv ora 2.38, mesaje RO-Alert.

Din datele disponibile la acest moment, a fost indicată probabilitatea existenței unei zone de impact pe teritoriul național, într-o arie nelocuită, în proximitatea localității Periprava. Forțele Ministerului Apărării Naționale execută, începând din această dimineață, cu mijloace aeriene și cu echipe la sol, cercetări în zonă.

Ministerul Apărării Naționale transmite un mesaj ferm de condamnare a acestor atacuri executate de Federația Rusă împotriva unor obiective și elemente de infrastructură civilă ucrainene, care sunt nejustificate și în gravă contradicție cu normele de drept internațional.

The post Reacția MApN la zborul dronei rusești deasupra României appeared first on Valahia.News.

Această așa-zisă informație, publicată inițial de Visegrad24, nu are nicio bază. Atacurile desfășurate de Federația Rusă au vizat infrastructura portuară ucraineană de pe Dunăre și nu ținte pe teritoriul României, iar forțele și mijloacele Ministerului Apărării Naționale dislocate în zona de frontieră cu Ucraina nu au tras, în nicio astfel de situație. asupra mijloacelor de atac ale Federației Ruse.

În ultimele 24 de ore au fost primite indicații cu privire la două posibile noi zone de incidență, situate pe malul românesc al Dunării, în vecinătatea orașului Periprava. Aceste locații vor fi investigate, conform procedurilor, în viitorul imediat.

Comunicat de presă MApN

Au existat și indicii care nu au fost confirmate, precum zona Niculitel, unde au existat referiri în spațiul public cu privire la posibila cădere a fragmentelor de dronă. Cercetările în acest domeniu nu au indicat niciun fragment căzut.

The post Fake news: România este vizată de dronele rusești appeared first on Valahia.News.

Joi, 20 iunie, Consiliul Suprem de Apărarea Țării a aprobat sistemul antirachetă care urmează să fie trimis în Ucraina. Această decizie vine în urma cererii exprimate de actualul președinte al SUA, Joe Biden, și a presiunilor constante exercitate asupra României pentru a se conforma.

Decizia a fost criticată constant, chiar și de ofițerii Armatei României. MApN a menționat că țara nu ar trebui să trimită în Ucraina singurul sistem antirachetă funcțional. Ministerul Apărării precizează clar, într-un document transmis deja președintelui Johannis, că România nu trebuie să cedeze Ucrainei niciun sistem PATRIOT, cel puțin nu în acest moment. Raportul nu arată că țara noastră rămâne expusă dar arată că șefii Armatei se tem că România nu va putea recupera acest sistem odată trimis într-un teatru de război.

Potrivit președintelui Zelensky, ucrainenii au nevoie de două sisteme Patriot pentru Harkov – și multe altele. Nu puteți găsi sisteme Patriot la supermarket. Sunt destul de puțini, dificil de produs, sunt multe promisiuni și Taiwan le așteaptă la rândul ei. Marea problemă, presiunea politică pe care președintele Biden a pus-o asupra României, după părerea mea, este aproape zdrobitoare. Marea dilemă a României este că există alegeri. A doua dilemă a României este că Polonia nu dă Patriot. Dacă Polonia i-ar fi dat Patriot, era imposibil să spui „nu”. Dacă Polonia nu dă un Patriot, este greu să convingi de ce îl dai.

Profesorul Dan Dungaciu

Solicitarea oficială a fost făcută la Washington când președintele României, Klaus Johannis, s-a întâlnit cu Joe Biden. În acel moment, întrebat de jurnalişti, Johannis a evitat să răspundă direct dacă România va livra Ucrainei un sistem Patriot.

Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu Aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT.

Motivarea deciziei CSAT

Global Patriot™ Solutions este un sistem de apărare antirachetă format din radar, tehnologie de comandă și control și mai multe tipuri de interceptoare, toate lucrând împreună pentru a detecta, identifica și neutraliza rachete balistice tactice, rachete de croazieră, drone, avioane avansate și alte amenințări.

Patriot este baza apărării antiaeriene și antirachetă a 18 țări.

Este fabricat de contractorul american de apărare Raytheon și își trage numele de la componenta radar a sistemului de arme. AN/MPQ-53 din centrul sistemului este cunoscut sub numele de „Radar de urmărire a matricei în faze pentru a intercepta la țintă”, un acronim pentru „Patriot”.

The post România se conformează cerințelor Washingtonului, trimite sistemul Patriot în Ucraina appeared first on Valahia.News.

La sfârșitul acestei luni vor putea fi efectuate primele zboruri de antrenament operate de piloți români cu aeronave Bayraktar TB2 – care vor avea însemnele Armatei Romane, cocardă tricoloră pe aripi și inmatriculate ca aeronavă de stat romanească, care va marca intrarea oficială în dotarea acestui tip de capacitate.

Achiziția sistemelor de aeronave fără pilot (UAS) Bayraktar TB2 contribuie la realizarea obiectivelor Programului de Transformare al Armatei Române până în 2040. Are ca scop implementarea țintelor de capacitate ale țării noastre în cadrul procesului de planificare a apărării NATO.

Dotarea acestor sisteme contribuie la realizarea unor structuri flexibile de forță cu un spectru larg de capabilități specifice secolului XXI, cu mijloace care să asigure supraviețuirea acestora în domeniul tactic, cunoștințe situaționale extinse și putere de foc sporită.

O configurație standard a sistemului de aeronave fără pilot (UAS) Bayraktar TB2 cuprinde șase aeronave fără pilot la bord și echipamente de comandă și control aferente. România a contractat trei sisteme similare, ceea ce înseamnă că țara va avea 18 drone operate de la nivelul a trei unități centrale de control la finalul fazei de livrare.

Misiunile și tragerile efective aer-sol au demonstrat acuratețe în lovire, capacități de recunoaștere-supraveghere și posibilități multiple ale sistemului Bayraktar TB2.

Avioanele fără pilot de acest tip și-au dovedit eficiența în misiunile de luptă, principalele avantaje fiind rezistența foarte mare în zbor – până la 24 de ore, în funcție de încărcătură, și posibilitatea de supraveghere a unei zone extinse, datorită echipamentului pe care îl dețin. echipat cu. În același timp, prin misiunile și tragerile efective aer-sol, au fost demonstrate capacitățile de lovitură.

La începutul lunii august 2022, Ministerul Apărării Naționale a solicitat aprobarea Parlamentului pentru achiziționarea de echipare a Forțelor Terestre Române cu trei sisteme de aeronave fără pilot (UAS) Bayraktar TB2, câte șase aeronave, pentru o sumă totală de aproximativ 321 milioane USD, inclusiv pachet de sprijin (cu muniții aferente, suport logistic inițial și echipamente specifice de instruire și educație).

The post Primele drone Bayraktar sosesc în România appeared first on Valahia.News.

Ucrainenii au nevoie de, vorba domnului președinte Zelenski, două sisteme Patriot pentru Harkov – și mult mai multe. Sistemele Patriot nu le găsești la supermarket, ca să spun așa. Ele sunt destul de puține, se produc foarte greu, sunt foarte multe promisiuni, și Taiwanul le așteaptă. Marea problemă, presiunea politică pe care a pus-o președintele Biden pe România, după părerea mea, este aproape strivitoare. Marea dilemă a României este că sunt alegeri. A doua dilemă a României este că Polonia nu dă Patriot. Dacă Polonia ar fi dat Patriot, era imposibil să spui „nu”. Dacă Polonia nu dă Patriot, este foarte greu să convingi de ce îl dai.

Profesorul Dan Dungaciu

Solicitarea oficială a fost făcută la Washington luna aceasta, când președintele României, Klaus Johannis, s-a întâlnit cu Joe Biden. În acel moment, întrebat de jurnalişti, Johannis a evitat să răspundă direct dacă România va livra Ucrainei un sistem Patriot.

Politicienii din România au amânat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe acest subiect până după alegeri. După cum a menționat profesorul Dan Dungaciu, populația s-ar putea simți vulnerabilă, aceasta impactând decizia de vot.

Polonia ce spune? Suntem pe prima linie. Dacă Polonia nu dă Patriotul, pentru România va fi mult mai complicat să explice de ce l-a dat. În al treilea rând, aduceți-vă aminte că au apărut narațiuni, care zmintesc într-un fel lumea: ”Rușii, dacă înving în Ucraina, intră în state NATO, inclusiv România”. Indiferent că noi credem sau nu asta, probabil că nu credem asta, dar populația se uită și spune, bă, dacă Rusia atacă statele NATO, noi cu ce ne aparăm în acele două-trei săptămâni până vine NATO după Articolul 5?

Profesorul Dan Dungaciu

În aceeași emisiune TV, difuzată de postul național de televiziune B1, Dungaciu s-a referit și la incapacitatea oficialilor României de a negocia ceva în schimb.

Marea problemă, apropo de ce ar putea cere România, este că, din păcate, România n-a cerut aproape nimic pentru nimic. Performanțele României, o Românie care n-a reușit să negocieze nici măcar intrarea în Schengen va fi foarte greu să fie convingătoare în raport cu populația României că vom primi ceva în schimb. Ce a primit România în schimb în ultima vreme?

Profesorul Dan Dungaciu

Cu un Președinte mai preocupat de viitorul său politic, mai înclinat să execute sugestiile venite de la Washington și cu un Guvern care se concentrează exclusiv pe 9 iunie, data alegerilor locale și europene, deci mai înclinat să se opună unei astfel de decizii, singurul Sistem Patriot funcțional. pe care România îl are ar putea rămâne și mai mult în țară.

Cu toate acestea, un lucru este clar: Ucraina are nevoie de toate sistemele de apărare din regiune combinate pentru a rezista celei mai recente contraofensive a forțelor ruse. Și nici măcar toate acestea nu ar fi fost suficiente. În acest context, decizia României de a livra un sistem Patriot ar fi doar un gest simbolic pentru a arăta administrației Biden că țara este cel mai ascultător aliat din flancul estic al NATO.

Pe de altă parte, dacă România se îndoaie sub această presiune, aceasta ar putea pune mai multă presiune asupra Poloniei să se comporte la fel.

The post Joe Biden pune presiune pe România pentru a livra sistemul Patriot Ucrainei appeared first on Valahia.News.

Există un sistem Patriot funcțional care va rămâne în România. Discuția privește celelalte sisteme aflate în faze avansate de operaționalizare: „Este vorba de unul dintre acestea”, a confirmat Iohannis.

Pe de altă parte, președntele a părut îngrijorat și de apărarea antiaeriană a României.

Există evident nevoia unor sisteme de apărare antiaeriană în Ucraina, sisteme avansate, și în acest fel în ultimele săptămâni este o discuție destul de intensă despre cine poate să ofere sisteme Patriot Ucrainei. România dispune de astfel de sisteme și atunci sigur am fost întrebați și noi. Și președintele Biden a adus această chestiune în discuție și am spus că sunt deschis să discutăm aceste chestiuni, asta însemnând că va trebui să discut eu acasă, în CSAT, să vedem cum putem să putem problema, ce putem să oferim și evident ce putem să primim în schimb pentru că este, după părerea mea, inacceptabil să rămână România fără apărare antiaeriană

Klaus Iohannis despre posibilitatea ca România să acorde un sistem Patriot Ucrainei

Global Patriot™ Solutions este un sistem de apărare antirachetă format din radar, tehnologie de comandă și control și mai multe tipuri de interceptoare, toate lucrând împreună pentru a detecta, identifica și neutraliza rachete balistice tactice, rachete de croazieră, drone, avioane avansate și alte amenințări.

Patriot este baza apărării antiaeriene și antirachetă a 18 țări.

Este fabricat de contractorul american de apărare Raytheon și își trage numele de la componenta radar a sistemului de arme. AN/MPQ-53 din centrul sistemului este cunoscut sub numele de „Radar de urmărire a matricei în faze pentru a intercepta la țintă”, un acronim pentru „Patriot”.

The post România ar putea oferi un sistem de rachete Patriot Ucrainei appeared first on Valahia.News.