Cercetarea a intervievat 1.000 de români, evidențiind o diviziune generațională semnificativă în credințele politice. În timp ce doar 25% dintre cei peste 55 de ani care au experimentat epoca comunistă direct ar accepta revenirea la totalitarism, majoritatea respondenților mai tineri își exprimă nemulțumirea față de cadrul democratic actual. Acest sentiment sugerează o deconectare între idealurile democrației și experiențele trăite ale generațiilor mai tinere.

Experții atribuie această înclinație spre autoritarism mai multor factori. Mulți tineri români se simt lipsiți de drepturi și percep democrația ca fiind ineficientă în a-și răspunde nevoilor și aspirațiilor. Atractia dictaturii provine adesea din promisiunile sale de egalitate și stabilitate, care par atrăgătoare în contrast cu haosul și inegalitatea percepute prezente în sistemele democratice.

Mai mult, ascensiunea ideologiilor extremiste pe platformele de social media a influențat și mai mult acest demografic, făcând ideile autoritare să pară mai atractive.

Aceste constatări au implicații îngrijorătoare pentru peisajul politic al României. Pe măsură ce tinerii alegători gravitează din ce în ce mai mult spre sentimente antidemocratice, există riscul ca aceste opinii să se manifeste în viitoarele alegeri, subminând instituțiile și procesele democratice. Sprijinul tot mai mare pentru partidele de extremă dreapta în rândul tinerilor indică o schimbare care ar putea avea efecte de durată asupra guvernării României și a relației acesteia cu valorile democratice europene.

Trebuie să admitem că acceptarea dictaturii în rândul tinerilor români reflectă probleme societale mai profunde care merită o atenție urgentă. Subliniază necesitatea ca liderii politici să se implice în mod semnificativ cu tinerii, să le abordeze preocupările și să promoveze un mediu în care valorile democratice pot prospera. Fără măsuri proactive de contracarare a acestor tendințe, România se poate confrunta cu provocări semnificative în păstrarea integrității sale democratice în anii următori.

The post Democrația respinsă: 41% dintre tinerii români preferă dictatura appeared first on Valahia.News.

Această discrepanță ridică semne de întrebare cu privire la motivațiile din spatele unor astfel de comunicări, mai ales că țările vecine, cu excepția Moldovei, nu au menționat „ciclon” în comunicarea lor oficială.

Această comunicare politică sau, mai bine zis, publică nu face bine autorităților care folosesc această manipulare sau publicului, care vede după eveniment că acele avertizări au fost o manipulare.

Nu numai că nu a fost un ciclon, dar ce s-a întâmplat a fost destul de departe ca intensitate chiar și de o ploaie de vară. Această ploaie slabă nu este un motiv pentru a genra panică socială în urma știrilor false emise de la cele mai înalte niveluri ale Guvernului.

Fără a-i apăra pe cei care au ales să manipuleze buletinele meteo toată săptămâna, așa cum au comunicat și în timpul așa-zisei pandemii, iată câteva posibile motive pentru care Guvernul a ales această abordare necinstită față de publicul român.

Posibile motive pentru manipularea Guvernului

Este posibil ca autoritățile să fi emis avertismente pentru a încuraja pregătirea populației. Prin încadrarea evenimentelor meteo ca pe o amenințare mai semnificativă, ei urmăresc să se asigure că cetățenii iau măsurile de precauție necesare, chiar dacă fenomenele meteo sunt mai blânde decât cele descrise.

De asemenea, având în vedere devastările recente cauzate de Furtuna Boris, care a dus la inundații severe și decese, oficialii ar fi putut adopta o abordare mai precaută pentru a evita subestimarea riscurilor potențiale asociate cu Furtuna Ashley.

Cu alte cuvinte, în urma furtunilor anterioare care au cauzat pagube semnificative, autoritățile s-ar putea simți presate să demonstreze că iau în serios amenințările meteorologice. Denaturarea intensității unei furtuni ar putea fi văzută ca o modalitate de a menține încrederea publicului în capacitatea lor de a gestiona eficient crizele.

De asemenea, această abordare manipulativă ar fi ajutat coaliția de guvernământ să evite criticile. Dacă furtuna ar fi escaladat în mod neașteptat, autoritățile s-ar fi putut confrunta cu reacții negative pentru că nu ar fi emis avertismente adecvate. Etichetându-l ca un ciclon, ei ar fi putut încerca să se ferească de critici în cazul în care condițiile se înrăutățeau.

Nu în ultimul rând, întrucât Guvernul României s-a alăturat „coaliției apostolilor împotriva încălzirii globale”, nu excludem posibilitatea ca autoritățile să aibă ideea de a induce frica în societate și de a induce ideea consecințelor catastrofale ale așa-zisei încălziri globale. Ploile slabe sunt prezentate ca cicloane pentru a justifica alte măsuri luate în numele iubirii pentru mediu Nimic mai fals decât atât!

Întrucât a fost doar o ploaie de vară, departe de „ciclonul” anunțat, au apărut întrebări, iar autoritățile vor fi nevoite să explice de ce au mințit oamenii și au creat panică în București și în marile orașe.

Până atunci însă, o concluzie este totuși clară – minciunile, mai ales de la nivelul Guvernului, nu fac bine încrederii publicului în autorități. Data viitoare când o furtună va lovi Bucureștiul sau orice alt oraș, anunțul Guvernului va fi văzut ca manipulator, iar oamenii nu vor respecta recomandările, ceea ce ar putea duce la pierderi de vieți. Dar asta va fi treaba altui Guvern, desigur.

The post Minciunile Guvernului României despre intensitatea furtunii Ashley appeared first on Valahia.News.

Descalificarea lui Klein, reprezentantul Olandei, pentru acuzații încă nedovedite

Cel mai mare scandal a fost descalificarea reprezentantului Olandei, Joost Klein. Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU) a descalificat pe Klein chiar înainte de finală din cauza unui „incident” care a implicat o femeie membru al echipei de producție. Au apărut acuzații că Klein a intimidat această femeie, deși natura exactă a incidentului rămâne neclară. Poliția suedeză a confirmat audierea unui bărbat pentru că a amenințat un angajat Eurovision, dar nu a confirmat identitatea agrsorului. Absența lui Klein și lipsa de transparență în jurul descalificării sale au lăsat un gust amar multor fani.

Acum, mai rămân câteva întrebări, deoarece acuzațiile nu au fost încă dovedite și nu există decât acuzația unei suedeze, care este în prezent investigată de curajoasa Poliție suedeză. Deci, sunt suficiente astfel de acuzații pentru a exclude un concurent de la Eurovision? E bine de știut pentru viitor…

Pentru a o face mai controversată, hitul său se numește Europapa, unde Papa nu se referă la nicio figură paternă.

Croația a avut cea mai apreciată melodie în finală, dar Baby Lasagna a pierdut

Performanța plină de energie a Croației din „Rim Tim Tagi Dim” de la Baby Lasagna a fost instantaneu favoritul fanilor, câștigând rapid engagment în mediul online și stârnind discuții despre potențialul său de a fi cel mai mare hit al verii. Cu toate acestea, când voturile au fost numărate, Elveția a fost cea care a câștigat.

Mulți telespectatori și-au exprimat nemulțumirea pe rețelele sociale, argumentând că „Rim Tim Tagi Dim” a avut o melodie mai puternică și un vibe care a atras mai mult, înfrângerea reflectând de fapt o părtinire în votul juriului.

Israelului i sa cerut să înlocuiască titlul și să elimine versurile din cântecul reprezentantei sale

Un alt punct de tensiune a apărut cu privire la melodia Israelului. EBU a cerut Israelului să-și revizuiască versurile cântecului, considerând că anumite versuri sunt încărcate din punct de vedere politic și încalcă regulile concursului.

Cântecul original al lui Eden Golan, numit October Rain, care se referă la atacurile Hamas din Israel din 7 octombrie, a fost schimbat în Hurricane. De asemenea, versurile controversate au trebuit să fie ajustate pentru ca Eden să fie lăsată în competiție.

Această mișcare a stârnit dezbateri despre libertatea artistică și rolul politicii în echidistanța Eurovision, un concurs care se pretinde a fi fără politică.

Controversatul câștigător non-binar Sparge Codul, dar și Trofeul Eurovision pe scenă

Pentru a pune gaz pe foc, câștigătorul elvețian a spart accidental emblematicul trofeu Eurovision. În timp ce unii au văzut-o ca pe o neatenție, alţii au interpretat-o ca pe o prefigurare simbolică a unei victorii tulburi. Alții s-au referit științific la vocea reprezentantului elvețian, cu potențial de a sparge paharele și timpanele, care a afectat trofeul, dar cine știe exact ce s-a întâmplat?

Pentru cei care nu înțeleg Eurovision, acestea au fost doar cele mai vizibile momente controversate și scandaloase din cadrul concursului din acest an.

Din păcate, Eurovision va avea câteva melodii bune în competiție, dar politica va predomina întotdeauna. în ciuda faptului că acest concurs a fost promovat ca fiind unul fără politică. Câștigătorul nu este întotdeauna cea mai bună voce sau performer, ci doar cea mai favorizat de către zeii votanți de la Bruxelles. Nu mai suntem în 1974 când Waterloo a devenit un hit internațional și a oferit ABBA ca cea mai de succes trupă suedeză din toate timpurile lumii întregi.

The post Scandal la Eurovision 2024 cu descalificare, schimbarea versurilor și un câștigător controversat appeared first on Valahia.News.

Sute de drone și rachete au atacat Israelul timp de cinci ore consecutive. Totuși, Iron Dome, sistemul de apărare al IDF, ajutat de avioanele americane din zonă, a interceptat, distrus și anihilat cu succes 99% dintre drone, potrivit comunicărilor pe căi oficiale. Pe teritoriul israelian au fost raportate doar câșiva răniți, dar niciun deces. Rapoartele urmează să vină, totuși.

Iranul a anunțat ONU că a oprit atacul și asta a fost tot. Se vor abține de la noi lovituri dacă nu sunt provocați. Între timp, SUA l-au sfătuit pe Israel să nu riposteze la acest atac, dar deciziile Israelului sunt independente și uneori imprevizibile.

Riscul de escaladare a conflictului este mare. Dacă Israelul decide să riposteze după încheierea ședinței Cabinetului de Război de la ora locală 15:00, atunci va fi un conflict mai semnificativ în Orientul Mijlociu. Dacă Israelul decide să se concentreze asupra Fâșiei Gaza, atunci atacul dinspre Iran va rămâne doar un atac masiv cu drone și rachete.

Concluzia este simplă: Iranul a trebuit să atace ca răspuns la atacul Israelului asupra ambasadei lor din Damasc. A fost mai ales o demonstrație a puterii Iranului în atacuri aeriene. De asemenea, ei trebuiau să le arate aliaților din Orientul Mijlociu că au puterea de a ataca Israelul și de a „pedepsi” agresorul fără a provoca prea mult rău, de exemplu pentru a evita provocarea puterii militare a Israelului.

Cu toate acestea, dronele kamikaze iraniene nu au avut un efect semnificiativ. Sunt raportați câțiva răniți și asta ar fi tot — un spectacol bun pentru cetățenii și aliații lor din Orientul Mijlociu, dar nu o lovitură militară.

Pe de altă parte, dacă Israelul ar fi considerat acest lucru drept începutul unui război cu Iranul, oficialii nu ar fi așteptat până la ora 15:00 pentru a se întâlni și a discuta despre ceea ce s-a întâmplat, cu atât mai puțin să decidă dacă vor riposta sau nu. Războiul ar fi început până acum, iar lumea ar fi fost martoră la unul dintre cele mai mari super-conflicte.

Nu este încă cazul, iar acesta nu este (încă) un război. Mingea este în terenul Israelului. Sperăm că se va lua o decizie favorabilă pentru pacea în regiune.

The post Nu este (încă) război appeared first on Valahia.News.

Datele arată că optimismul românilor este în uşoară creştere faţă de anul trecut. Dacă la sfârșitul anului 2022, 57% dintre cei intervievați au spus că acel an a fost mai rău pentru România decât precedentul, în 2023, doar 40% dintre participanții la sondaj consideră că anul acesta a fost mai rău pentru țara noastră decât precedentul. În același timp, trei din zece respondenți au spus că 2023 a fost la fel cu 2022, iar 29% chiar au spus că anul acesta a fost mai bun decât cel precedent.

Profesiile în care românii au cea mai mare încredere sunt pompierii (91%, procent egal cu 2022), IT (62%, în scădere cu 15% față de 2022), asistenții medicali (68%, în scădere cu 1% față de 2022), militarii ofițeri (66%, procent egal cu 2002), ingineri (65%, în scădere cu 4% față de 2022) medici (62%; +3%), economiști (56%; +1%), preoți (52%; -7). %), profesori (52%; -7%) și funcționari de bancă (51%; -4%), avocați (49%), judecători (47%), jurnaliști (44%) și polițiști (41%).

Politicienii sunt la capătul listei de încredere. Doar unul din zece români a declarat că are mare încredere în ei, confirmând tendința înregistrată în ultimii zece ani în ceea ce privește raportarea românilor față de politică și politicieni.

În ceea ce privește relația cu autoritățile, 8% dintre participanții la sondaj spun că, în 2023, au oferit un cadou (de orice fel) unui funcționar sau angajat al unei instituții sau companie de stat, iar 4% recunosc că au oferit chiar și bani. .

The post Șapte din zece români cred că România merge în direcția greșită appeared first on Valahia.News.

Petrecând toată ziua pe TikTok, Instagram sau alte platforme de socializare, luând influencerii drept modele în viață fără a judeca valorile pe care aceștia le promovează, generația bătută în cap pare să vadă școala ca pe un loc în care să petreacă timpul, nu unul în care să învețe. Clipurile de pe Youtube cu lupte violente între copii sunt depășite în violență doar de comportamentul criminal al copiilor care taie gâtul profesorilor în fața colegilor lor sau mimează actul sexual cu profesoarele. Violența din școlile românești a atins un anumit nivel la care ești sigur că nu poate ieși nimic bun din această generație neasumată.

Nu numai atât, dar testele PISA arată la fiecare doi ani că tinerii români sunt din ce în ce mai puțin inteligenți, iar capacitatea lor de a înțelege ceea ce citesc scade semnificativ. Eșecul sistemului de învățământ românesc este atât de grav încât nimic nu poate opri căderea acestuia în următorii cinci ani, oricât s-ar strădui autoritățile.

Toate acestea sunt fapte. Chiar dacă Iohannis tocmai a lansat un proiect pompos numit ”România Educată”, tinerele generații se comportă dincolo de cel mai rău coșmar.

Desigur, există și excepții. Unii copii merg la olimpiade, unii se întorc acasă cu medalii de aur și argint, iar alții sunt talentați și înzestrați. Dar acum, toți aceștia sunt simple excepții.

Acum, un studiu al unui ONG din România arată că mai puțin de jumătate dintre copiii care se înregistrau în sistemul educațional din România în urmă cu 12 ani au promovat efectiv Bacalaureatul. Mai exact, doar 42,3% dintre elevii din clasa I în urmă cu 12 ani au promovat examenul de Bacalaureat în 2023. Situația este mult mai gravă în mediul rural: doar 27,7% au promovat Bacalaureatul dintre cei înscriși în 2011 la școală.

Nu e de mirare că România își pierde identitatea, cultura și valorile în fiecare an. Aceasta este consecința unui sistem educațional defectuos, a unei clase politice nu atât de strălucitoare și a unei întregi generații de părinți mai puțin preocupați de educația urmașilor lor.

The post Generația bătută în cap: mai puțin de jumătate dintre elevii români promovează Bacalaureatul appeared first on Valahia.News.

Potrivit răspunsurilor, dacă în această duminică ar fi organizate alegeri, rezultatele ar arăta astfel:

• PSD – 28%
• AUR – 22%
• PNL – 18%
• USR – 13%
• UDMR – 6%

Aceasta este o tendință destul de interesantă – în timp ce socialiștii și liberalii, care formează acum Coaliția de guvernare, cad în intenția de vot, naționaliștii cresc dramatic. Această tendință urmează rata ridicată a inflației, încetinirea economiei și lipsa de încredere a oamenilor în Guvern.

Greva recentă de trei săptămâni a profesorilor a arătat că societatea are probleme mult mai profunde, iar dezamăgirea față de acțiunile Guvernului este acută. Acesta este motivul pentru care partidele de la Guvernare – PSD și PNL, scad, în timp ce AUR, singurul partid de Opoziție vizibil mai degrabă prin acțiuni decât prin declarații, crește.

Zvonurile despre alegeri anticipate nu mai sunt zvonuri, iar experții politici se așteaptă ca o astfel de mișcare să fie adoptată atât de PSD, cât și de PNL, de teamă că naționaliștii vor crește și mai mult.

Între timp, recenta rotație a premierilor este văzută ca fiind bună de 12%, în timp ce 35% spun că este groaznică. 48% dintre respondenți au o atitudine neutră față de acest subiect, în timp ce 49% spun că lucrurile vor rămâne la fel. Pe de altă parte, 34% spun că lucrurile se vor înrăutăți.

The post Sondaj de opinie: Naționaliștii pe locul doi în intenția de vot în România appeared first on Valahia.News.

Și anume, aproape 10% din încredere a fost pierdută în ultimii doi ani. Doar 46% dintre români văd apartenența la UE ca fiind pozitivă, comparativ cu 55% în 2020. Este o scădere destul de mare în timp ce cred că România a scăzut mult sub media UE aici, care este de 62% acum, în creștere de la 59% în 2020.

Nu numai atât, dar și procentul de oameni care încă cred că apartenența la UE le aduce beneficii a scăzut de la 72% în 2020, care a fost și este în continuare media europeană, la 62% acum. Este o scădere de 6% în doar doi ani.

În ceea ce privește motivul pentru care românii apreciază apartenența la UE, 39% au răspuns că o fac pentru oportunitățile de muncă. Milioane de români lucrează în străinătate și de aceea. Pe de altă parte, studiul arată că România este mult sub media UE pentru aprecierea contribuției economice a UE la dezvoltarea țării sau pentru aprecierea contribuției UE la aducerea păcii și securității României. Nu e de mirare că ei gândesc astfel, întrucât UE nu reușește să consolideze pacea în regiune. Cu așa-zisa „operațiune specială” în curs de desfășurare în apropierea lor, poporul român nu vede o contribuție prea mare a UE, ci doar a NATO.

Cum s-a întâmplat ca românii să piardă încrederea în liderii lor și în UE?

Pandemia ar fi putut juca un rol crucial aici, dar trebuie să spunem că politicienii români și-au jucat, fără îndoială, rolul lor. Poporului român, politicienii li s-au părut doar o grămadă de Yes Men care urmează ordinele UE la literă. Am arătat, în timpul pandemiei, că România a impus unul dintre cele mai dictatoriale regimuri pentru a impune regulile de carantină asupra cetățenilor săi. La un moment dat, Guvernul a trimis în stradă vehicule militare înarmate și bărbați înarmați cu mitraliere grele pentru a transmite un mesaj simplu, dar clar – dictăm regulile acum!

De asemenea, când a cheltuit miliarde și a cumpărat zeci de milioane de vaccinuri, pentru a le arunca acum după expirare, România a arătat o supunere nelimitată față de Bruxelles. Se mai întreabă cineva de ce își pierde țara încrederea în valorile europene?

Potrivit sondajelor de opinie realizate în 2020-2021, lucrurile au stat atât de rău în țară, iar regimul atât de dur încât două treimi dintre români credeau că elitele mondiale au impus pandemia pentru a controla populația. Dar atotputernicii politicieni români nu păreau să fie deranjați. Au continuat drasticele stări de urgență și carantina,fără a mai vorbi de vaccinarea obligatorie, care au împărțit societatea în două – aleșii și respinșii. Cei respinși par să câștige acum.

De asemenea, evoluțiile recente la nivel european au făcut ca mai mulți români să respingă valorile europene. În timp ce țin România în afara spațiului Schengen, politicienii europeni ar trebui să ia în considerare că țara ar putea riposta. În România sunt în desfășurare boicoturi împotriva companiilor occidentale. În loc să înțeleagă oamenii și să încerce să-și îndeplinească cerințele cuvenite, politicienii de la Bruxelles dau vina pe retorica rusă de fiecare dată când observă opoziție față de instituțiile europene.

Acum, Guvernul României și elitele țării culeg ceea ce seamănă: lipsa de încredere a românilor în instituțiile europene este doar consecința modului în care politicienii de la Bruxelles și București au tratat populația. Să presupunem că cineva din Bruxelles ar dori să schimbe tendința actuală și decalajul tot mai mare dintre români și UE. În acest caz, ar trebui să încerce să înțeleagă că nu Rusia este de vina, ci propriile lor decizii și comportament.

Anul trecut, 25% dintre români își doreau ca țara lor să părăsească Uniunea Europeană. Mai este cineva treaz în Bruxelles?

The post Încrederea românilor în UE scade drastic. Unde a eșuat Europa appeared first on Valahia.News.

43% dintre respondenți au răspuns că România este în pericol de a fi atacată de Rusia în contextul conflictului ruso-ucrainean din apropierea granițelor României.

Destul de interesant, femeile sunt cele cărora le este mai mult frică de un potențial atac, în timp ce bărbații par să fie mai încrezători că țara este în siguranță: doar 49,9% dintre femei au spus că nu există niciun risc, în timp ce 62,5% dintre bărbați au oferit același răspuns. Mai mult, 67,3% dintre cei care au spus că țara nu este expusă riscului au educație superioară, în timp ce majoritatea celor mai puțin educați au spus că țara lor este în pericol, iar Rusia ar putea ataca în viitor.

Sondajul de opinie a mai relevat că susținătorii politici ai partidelor de stânga sunt mai înclinați să spună că Rusia va ataca România, în timp ce dreapta și naționaliștii au ales celălalt răspuns.

O concluzie aici? Cu cât mai conectat la realitate, cu atât mai puțin înclinat să ai fantasme despre agenda globală și regională actuală. În afară de asta, Rusia este în continuare o amenințare majoră, iar forțele NATO prezente în România sunt unul dintre cele mai mari elemente de descurajare pentru a descuraja un atac rusesc.

The post Aproape jumătate dintre români cred că România va fi atacată de Rusia appeared first on Valahia.News.

Rezultatele au fost publicate cu o lună înainte de aniversarea așa-numitei „Revoluții române” din decembrie 1989.

57% dintre români spun că trăiesc mai rău decât în comunism

Studiul se înscrie în „România Agenda 2050”, proiect menit să ofere o imagine clară asupra direcției țării în următoarele decenii. Printre partenerii proiectului se numără universități, precum Universitatea București sau Universitatea „Babes Bolyai” din Cluj, precum și grupuri de tip think tank și entități de cercetare.

Și mai îngrijorător este că studiul, realizat în două momente diferite, mai-iunie și septembrie-octombrie, arată că românii văd că situația din țară se înrăutățește. Dacă în luna mai doar 54% dintre cei intervievați credeau că situația din timpul comunismului a fost mai bună decât cea actuală, în septembrie, acest procent a crescut la 57%.

În prezent, 57% dintre oameni cred că țara este într-un moment mai dificil decât înainte de așa-numita „Revoluție română” din 1989, când Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, a fost arestat și condamnat la moarte.

33 de ani de la acele evenimente România arată total diferit, dar româniii aveau așteptări mai mari.

Cei din generaţia matură într-un fel sau altul sunt dezamăgiţi de decalajul dintre aşteptările lor în 1989 şi ceea ce s-a întâmplat acum. Pe de altă parte, sunt tineri care nu ştiu prea multe despre ce era înainte de 1989, despre cum era societatea şi oamenii nu gândesc raţional. De exemplu, nu se gândeşte nimeni că în societatea românească din 1989 lipsea aproape totul, nu aveai libertate de mişcare, nivelul de trai era extrem de scăzut, nu aveai lucruri elementare, cum ar fi accesul permanent la electricitate, la combustibil sau la hrană

Marin Preda, rectorul Universității București

Se mai miră cineva de ce românii nu sunt mulțumiți cu actualul nivel de trai?

E amuzant cum se repetă istoria. În 1989 românilor le lipsea mâncarea și locuiau în apartamente reci, deoarece sistemul de încălzire nu funcționa la parametri optimi, nici curentul electric. Motivul a fost că regimul comunist a economisit bani pentru a plăti datoria externă, iar România a devenit una dintre țările fără datorie externă.

Dimpotrivă, în 2022, românii au mâncare din belșug, dar puterea lor de cumpărare este în scădere din cauza inflației. Unele apartamente sunt încă reci, deoarece sistemul de încălzire a colapsat în multe orașe, inclusiv în București. Primarii vin și pleacă, promit că vor remedia situația, dar nu fac nimic. Electricitatea rulează tot timpul și sunt doar câteva întreruperi tehnice, dar românii sunt îngrijorați de facturile la electricitate pe măsură ce se apropie iarna.

A fost comunismul mai bun decât democrația? Ne îndoim de asta, dar este clar că așteptările după căderea comunismului în România erau mari și încă nu au fost îndeplinite. Din această perspectivă, actuala criză energetică, proximitatea războiului din Ucraina și modul în care România este tratată de alte națiuni din cadrul „familiei europene” nu vor ajuta.

The post Sondaj de opinie – românii cred că se trăia mai bine în comunism appeared first on Valahia.News.